Răceală versus gripă. Care sunt diferențele și cum se tratează fiecare
Ne doare capul, tușim, avem febră, ne-am cam pierdut pofta de mâncare și ne dor articulațiile. Am răcit sau avem gripă?
Deși aceste două afecțiuni sunt provocate de virusuri, există diferențe clare între ele atât când vorbim de simptome, dar și în ceea ce privește tratamentul. Totodată trebuie să știm că vaccinarea antigripală nu ne ferește de alte viroze. Medicul Simin Florescu, lămurește toate aceste aspecte în emisiunea ''Doctor de bine''.
Dr. Simin Florescu, managerul Spitalului De Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș: „Cazurile de guturai, această răceală obișnuită, sunt cazurile care evoluează cu infecție doar de tract respirator. Adică un nas înfundat sau secreții nazale, eventual dureri de cap și cam atât, mai puțin febră și alte manifestări generale. Cu toții am avut o banală răceală măcar o dată în viață. Pe când gripa evoluează ca o boală sistemică, o boală generalizată. Începe cu febră foarte mare, este primul semn pe care îl relatează pacienții când vin la doctor, că au o febră de 39-40 care cedează foarte greu la antitermice. Acesta este un semnal de alarmă pentru noi medicii că s-ar putea să fie gripă. Se asociează tot cortegiul de semne generale: stare de astenie, dureri musculare, dureri de cap, dureri de ochi, o stare de curbatură, pacietul zace. Simptomatologia respiratorie de care vorbeam în guturai este practic absentă aproape în toate cazurile”.
Acest virus sincițial respirator, care se întâlnește mai ales în cazul copiilor, este ceva nou?
Dr. Simin Florescu: „Cazuri de VSR există în fiecare sezon rece. Se asociează la circuație celorlalte virusuri respiratorii și nu este nimic nou”.
Dar s-a schimbat ceva în structura lui, este mai agresiv?
Dr. Simin Florescu: „Sunt copii care au nevoie de oxigen din cauza acestui virus. Dacă ținem cont de faptul că acest virus afectează mai sever copiii mici sau sugarii, la care determină bronșiolite, care pot să evolueze cu feneomene de insuficiență respiratorie, este de înțeles. E un număr mai mare de cazuri care au luat cu asalt spitalele de pediatrie, este adevărat, dar nu are nimic de a face cu o schimbare a structurii, ci cu o circulație mai intensificată. Oamenii, după ce au scăpat de izolări, sunt mai activi socilal și este posibil ca acest lucru că contribuie. Copiii, cu cât sunt ținuți mai feriți și nu intră în contact cu nimic, nu au imunitatea formată ș răspunsul lor va fi mai dramatic la orice fel de infecție”.
De ce gripa este mai periculoasă?
Dr. Simin Florescu: „Gripa este o boală destul de imprevizibilă și anii trecuți am avut pacienți tineri și fără comorbidități care au evoluat farte rău, nefiind vaccinați și neulând în seamă primele semne ale bolii. Este o afecțiune cu complicații potențiale grave, începând de la cele repsiratorii, până la complicații micocardită, neurologice. Este bine să utilizăm mijoacele profilactice pe care le avem de foarte mult timp la îndemână.
Perioada de incubație în gripă este de una - două zile, perioada în care vaccinul este eficient este de 10-14 zile. Deci chiar și în acest caz, dacă intrăm în contact cu o persoană care are virusul gripal, putem să ne îmbolnăvim, pentru că ne-am vaccinat, dar încă nu devine eficient serul”.
Pot apărea reacții adverse în cazul acestor vaccinări?
Dr. Simin Florescu: „Lumea se sperie de foarte multe lucruri care n-ar fi de speriat. Vaccinul gripal este un vaccin cunoscut de foarte mult timp. Reacțiile adverse sunt modeste: durere la locul injectării, eventual puțină înroșire la locul injectării și cam atât. Există acea legendă populară cum că faci gripă după vaccin. Nu faci gripă după vaccin. Cel mult, dacă ai un organism mai slăbit, poți să faci o stare subfebrilă sau să simți un disconfort, dar nu este gripă după vaccin. Este o reacție imunologică particulară organismului respectiv, nu infecție cu virusl gripal. Cei care fac realmente gripă după vaccin sunt cei din situația relatată, adică intră în contact cu o persoană vaccinată înainte ca serul să își facă efectul în cazul lor”.
