Dr. Răzvan Vasilescu: Cu cât glicemia e mai mare, cu atât sistemul imunitar e mai afectat
Peste două milioane de români suferă de diabet. Înainte de boală, găsim ani de zile modificări. În acest timp, chiar se poate să facem prevenție activă.
Cum? Ne explică dr. Răzvan Vasilescu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice în emisiunea ”Doctor de bine”, realizată de Andreea Groza și difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe www.doctordebine.ro.
Andreea Groza: Ca să înțelegem diabetul, trebuie să înțelegem ce se întâmplă în organism după o masă copioasă.
Dr. Răzvan Vasilescu: „O masă copioasă înseamnă mai mult decât am avea nevoie. În care mâncăm alimente bogate caloric – pentru că volumul nu dă numărul de calorii. De exemplu, mâncăm o salată și un burger. Au același volum, dar diferă enorm în privința caloriilor.”
Andreea Groza: Dar dacă în salată aruncăm mult ulei? Vom avea o salată cu o valoare calorică mare.
Dr. Răzvan Vasilescu: „Da, orice aliment cu puține calorii poate deveni, prin modul de prelucrare, un aliment hipercaloric. Salata e un exemplu bun. Pui câteva legume, sub 50 de kcal, și un sos din comerț, care poate să ajungă la 300 de kcal. Cât o masă. Și sunt calorii goale, adică fără nutrienți.”
Andreea Groza: Ce se întâmplă după multe calorii?
Dr. Răzvan Vasilescu: „Începe secreția de insulină, hormonul secretat de pancreas. Cu cât vorbim de o persoană supraponderală sau obeză, cu atât aceasta va secreta o cantitate mai mare de insulină.”
Andreea Groza: Ce înseamnă cantitate mare de insulină? Pe mine mă ia somnul.
Dr. Răzvan Vasilescu: „Da, pentru că începe digestia. Dar sațietatea apare cam la 30 de minute, după ce începem să mâncăm. De aceea, nu se mânâncă repede, ci încet.
În digestie, se secretă de către pancreas hormonul insulină. Acesta duce alimentele prelucrate până la glucoză - în fiecare celulă.
Când vorbim de o persoană supraponderală, la nivelul fiecărei celule, apare o rezistență la insulină. Ca un zid. Îți trebuie din ce în ce mai multă insulină să treci acel zid.”
Andreea Groza: Ca să nu ajung la acest zid, mâncăm din toate grupele alimentare, în cantități mici - friptură cu salată, cartof copt, pâine integrală, legume. Și fructe limitat.
Dr. Răzvan Vasilescu: „Dar, fructe limitat pentru că au zahăr, se numește fructoză. Și dacă le facem suc, vom mânca o cantitate nelimitată de fructe, deci o cantitate mare de zahăr.”
De ce hiperglicemia determină infecții frecvente?
Andreea Groza: Cum afectează hiperglicemia sistemul imunitar?
Dr. Răzvan Vasilescu: „Hiperglicemia scade imunitatea. Acționează la nivelul celulelor imunitare. Împiedică procesul de apărare. Cu cât glicemia e mai mare, cu atât sistemul imunitar e mai afectat. Sunt frecvente la pacientul diabetic infecțiile respiratorii, urinare, genitale, cutanate.
Dacă unui diabetic controlat, care nu a făcut un exces alimentar, îi crește glicemia, trebuie să vină la medic! Să nu piardă timpul. Căutăm o sursă de infecție.
Glicemia nu crește de la sine. Trebuie să fie o cauză. Și infecțiile cresc oricum glicemia oricărei persoane, cu sau fără diabet”
Andreea Groza: În afară de hrană, la ce trebuie să fim atenți?
Dr. Răzvan Vasilescu: „Ne luăm analizele și monitorizăm nu doar glicemia, dar și și valoare LDL colesterol (colesterol rău), trigliceridele și valoarea tensiunii arteriale. Și zicem stop fumat”.
Andreea Groza: De ce?
Dr. Răzvan Vasilescu: „Pentru că diabetul, dar și colesterolul rău mărit, dar si fumatul afectează interiorul arterelor și fac terenul perfect pentru accidente vasculare.
În biologie, în privința riscului, 1 plus 1 nu fac 2. Pot să facă 6 sau 7. Adică o cascadă de evenimente biologice care se termină cu o criză. În privința diabetului - criza este accident vascular cerebral sau infarct de miocard.”
Etichete: diabet, doctor de bine, insulina, razvan vasilescu,
Dată publicare:
