De ce nu este bine să mâncăm între mese. Explicațiile medicilor
Toți hormonii din organism sunt conduși de creier. Cum facem haos în sistemul endocrin și în sistemul nervos? Cu puțin câte puțin, dar toată ziua.
Vorbim azi despre eterna ronțăială. Pe care nu o percepem periculoasă. Doar am mâncat un singur chips, 2-3 pateuri, un măr. Da, dar toată ziua.
Un sistem matematic perfect vedem între creier, ficat, pancreas și intestin. Regulile sunt perfecte. Le distrugem mâncând. Nu mult, dar non-stop. Acum o bomboană, acum un suc. Dimineața un covrig. Ronțăieli non-stop.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Sistemul matematic a fost inventat pentru trei mese principale spațiate în timp. Atât. Între ele apă, adică singurul lichid fără calorii. Ce facem dacă nu respectăm cele trei mese principale și toată ziua ajungem să avem și 10-12 doze de mâncare, dar care nu sunt neapărat mari.
Ne explică profesor universitar doctor Laura Iliescu.
Laura Iliescu, doctor de medicină internă la Institutul Clinic Fundeni: „Noi credem că nu se întamplă nimic. Eh...am mâncat o chiflă sau am mâncat o prăjitură, nu pățesc nimic. Eu dau peste cap acest sistem endocrin și sistemul nervos cu hipotalamusul și nu se mai reglează”.
Toate procesele anormale determină inflamație. Ne uităm la ficat. Aici apar celule grase. Conțin grăsimile numite trigliceride. Asta deoarece zahărul și grăsimile din hrană nu mai pot fi corect analizate de către acest organ.
Agresiunea alimentară continuă. Ronțăieli sau mese mici desfășurate toată ziua. Următorul pas e inflamația din ficat. Inflamația activează celule periculoase, așa-numitele celule stelate ale ficatului.
Laura Iliescu, doctor de medicină internă la Institutul Clinic Fundeni: „Se modifică tot și apare inflamația și apoi această celulă stelată migrează. Are niște prelungiri, niște piciorușe, pentru că se secretă substanțe care o activează și, la rândul ei, secretă substațe care stimulează colagenul. Apare această fibroză care pe piele este ca o cicatrice, dar în ficat se vede ca un nodul”.
Celulele stelate nu lasă ficatul - adică principala uzină de energie a organismului - să producă energie. Sunt un baraj în calea tuturor funcțiilor acestuia. Suferă ficatul, suferă și vezicula biliară sau colecistul. Se umple cu grăsime.
Laura Iliescu, doctor de medicină internă la Institutul Clinic Fundeni: „Depunerile sunt de colesterol. Lichidul numit bilă nu mai e fluidificat cum trebuie pentru că nu bem apă, pentru că o stimulăm degeaba cu ronțăială și ajunge să se îngroașe acest lichid ca un mâl, ca un nămol”.
În acest nămol apar calculi biliari. Cei mai mulți sunt calculi de colesterol. Au fost facuți cu ronțăială toată ziua. Orgasimul uman își dorește doar trei mese pe zi. Principale, spațiate de cel puțin patru ore. Între mese vrea doar apă.
Sursa: Pro TV
Etichete: doctor de bine, sanatate, ficat, bila, myimpact,
Dată publicare:
08-10-2023 10:35