Cum pot afecta nucile, alunele și semințele digestia. Medic: „Fac rău la colecist”
Chiar dăcă vorbim despre grăsimi bune din fructe oleaginoase, semințe ori avocado, tot despre grăsimi vorbim. Sunt bune dacă și cantitatea e moderată. Altfel, vedem suferința unui organ care se ocupă de digestia lor - vezica biliară. Explicăm.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Fundeni: „Chiar dacă ții post, nu poți să faci abuz. E adevărat că îți aduc proteine vegetale și sunt mai sățioase decât o salată cu roșii și castraveți, dar nu poți să mănânci un kilogram de alune pe zi”.
Alune, fistic, nuci – le numim fructe oleaginoase. Conțin grăsimi bune, consumate crude. Semințele conțin, de asemenea; grăsimi bune, dar și avocado sau peștele gras. Așa numitele grăsimi poli-nesaturate.
Andreea Groza: Chiar dacă vorbim despre grăsimile care fac protecție cardio-vasculară, ele sunt descompuse în organism ca grăsimi. Sunt bune, cu măsură.
Exces de grăsime? Apare greața. Indiferent de sursa grăsimii. Colecistul sau vezica biliară se ocupă de procesarea lor. Acest organ dă semnal de greață.
Colecistul sau vezica biliară stochează și eliberează lichidul numit bilă. Este produs de ficat și necesar pentru digestia grăsimilor.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Fundeni: „Știi că ai probleme cu colecistul, dar mănânci semințe că ții post, și mănânci alune. E foarte greșit. Semințele fac rău la colecist”.
Grăsimile, în cantități mari, acționează negativ nu doar în vezica biliară, dar și pe intestin. Avem în intestin așa numiții diverticuli. Un fel de buzunărașe în intestine.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Fundeni: „Când mănânci ceva ce nu digeri: grăsimi sau semințe din roșii sau struguri, acești diverticuli sunt ca buzunarele, se fixează acolo o sămânță. Rămâne acolo conținutul, se umflă cum faci apendicită. Infecție în intestin. Poate să dea apoi peritonită”.
O lingură de ulei presat la rece peste mâncarea pusă în farfurie. O mână de nuci, alune ori fistic pe zi. Sau câteva semințe. Țineți cont de chimia organismului în privința grăsimilor. Nu se poate mult. Fie că vorbim de șuncă, brânzeturi ori de grăsimi, care fac protecție cardiovasculară – ulei, pește gras, nuci, alune, semințe.
.webp)
