Cum luptă organismul nostru cu infecțiile respiratorii

×
Publicitate

Suntem în plin sezon al infecţiilor respiratorii comune. Orice infecţie, oricât de uşoară, este un stres. Ca să fie rezolvat episodul stresant, organismul cere energie. O primesc direct celulele de apărare.

Vă arătăm imediat un proces spectaculos, pe care îl trăim toţi, când ne curge... nasul.

Mâncăm. Toate alimentele sunt prelucrate până ajung sub formă de glucoză, în sânge. În timpul unei infecţii, celulele albe cer energie. Ca să lupte împotriva unui virus ori împotriva unei bacterii. Primesc mai multă glucoză. Energie.

Dr. Nicolae Mircea Panduru, medic specialist în diabet: „Globulele albe sau leucocitele au nevoie de energiea asta din glucoză. Din cauza asta, au grijă să crească nivelul glicemiei. Cum? Secretând o serie de substanţe pro-inflamatorii, care se opun insulinei. Aceste celule de inflamaţie se opun hormonului insulină. Adică principalului hormon care scade glicemia din sânge”.

Virusul respirator, intrat în mucoasa nasului, întâlneşte mucusul, dar şi imunoglobuline A. Fac parte din imunitatea înnăscută. Este puternică, nu ştim că ne-am infectat. Ne uităm spre plămân, unde de obicei nu ajunge nicio o infecţie a căilor respiratorii inferioare.

Iată de ce: organismul uman funcţionează ca un stat ideal. Ţesutul pulmonar e una dintre cetăţile acestui stat.

În tot arborele respirator găsim bacterii bune, care îşi ocupă locul și nu le lasă pe cele rele să se lipească. A doua barieră e mucusul.

Vedem şi epiteliul pulmonar. Dacă fumăm ori dacă stăm într-un mediu poluat, îl lezăm. Prin leziuni, virusurile ori bacteriile pot ajunge mai uşor în plămân.

Ne explica profesorul imunolog Carmen Chifiriuc.

Profesor universitar doctor Carmen Chifiriuc, Facultatea de Imunologie: „Pot să apară nişte ochiuri, zicem noi, şi aceasta face ca eficienţa barierei să scadă şi să poată fi penetrate de invadatori. Dar zidul din aparatul respirator are 'cameră de luat vederi', să detecteze invadatorii. Se numesc celule dentritice. Sunt mobile și, dacă văd un virus ori o bacterie, se deplasează în cea mai apropiată unitate mobilă, adică în cei mai apropiaţi ganglioni limfatici. și prezintă virusul celulor albe, numite limfocite. Se activează o altă linie de aprare. Limfocitele eliberează un răspuns imun specific şi se diferenţiază răspunsul specific”.

Adică ştim să luptăm exact cu virusul care ne-a nfectat. Va fi învins.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Deviația de sept și cornetele nazale. Ce este rinita cronică hipertrofică

Găsim două tringhiuri în nas. Nu facem matematică, ci anatomie. O latură poate fi modificată de aşa numita deviație de sept. Alte laturi sunt modificate de poluarea din aer, din locuinţe, dar şi de alergii.

Dimensiunea de la curea este un indicator pentru starea de sănătate. Ce boli prevestește grăsimea abdominală

Riscul de boli cardiovasculare, de diabet, de hipertensiune sau ficat gras sunt prevestite de dimensiunea abdomenului.

Mitul despre expunerea la soarele de primăvară: acneea se agravează, nu se ameliorează

Primăvara și zilele frumoase de care ne bucurăm trebuie însoțite de un ritual de îngrijire a pielii.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.