Autoritățile lucrează la adaptarea legislației privind reclamele din online la medicamente cu prescripție

×
Codul embed a fost copiat

Promovarea medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripție medical este interzisă.

Acum autoritățile lucrează pentru adaptarea legislației în ceea ce privește reclamele din mediul online.

R: Cum stă România în ceea ce privește reglementarea publicității pentru medicamente?

Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale: „Avem o legislație veche într-un domeniu care este într-o continuă și accelerată evoluție. Înseamnă că funcționăm pe baza unui ordin de ministru 194 din 2015 și a Legii Sănătății din 2006. Dacă la momentul respectiv încă predominau canalele clasice radio, TV, presă scrisă, este evident că în zilele noastre, în principal vorbim despre canale media virtuale, vorbim despre toate posibilitățile pe care le avem și accesul este foarte crescut pentru tot ce noi noi numim online, inclusiv rețelele de socializare. 

Legislația noastră nu este adaptată la această realitate și Agenția Națională a Medicamentului, alături de partenerii din piață, simt nevoia unei actualizări rapide a acestei legislații. Ca să înțelegeți, mediul online, nici măcar nu este menționat ca posibilitate de a desfășura acțiuni, de exemplu de informare sau de publicitate propriu-zisă pentru medicamente. Din acest motiv ne este practic imposibil să încadrăm în acest moment acest tip de material. Obiectivul este să reglementăm anul acesta. 

Citește și
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

În acest sens am avut deja niște întâlniri în cadrul unui grup de lucru la nivelul Agenției Națională Medicamentului cu cei interesați din piață. Am invitat și reprezentanții platformelor de social media cele mai cunoscute. Avem nevoie să înțelegem aceste lucruri pentru a vedea cum am putea să construim legislația astfel încât să ne permită noua, Agenția Națională a Medicamentului, să și supraveghem ulterior ceea ce se va utiliza sau ceea ce va fi distribuit prin intermediul acestor rețele.

R: Reprezentanții acestor platforme, în momentul acesta au vreo metodă prin care pot elimina sau restricționa această publicitate?

Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale: „Înțelegem nevoia. Este absolut imperios necesar să dăm drumul, adică în sensul de a legifera modalitatea în care publicitatea să se desfășoare și în mediul online, atât pentru medicamente, cât și pentru dispozitive medicale, dar vreau și eu să înțeleg cum putem supraveghea și mai mult decât atât, cum putem opri la difuzare, cum putem scoate din din mediile virtuale un material care nu este conform sau care nu a care nu este avizat și spre surprinderea mea plăcută există, utilizând inteligență artificială în mare parte, metode destul de rapide de a interveni, scoțând pur și simplu din difuzare materialele.

Am agreat deja că o parte a noii legislații va fi o posibilitate a de a încheia un protocol între autoritatea de reglementare - care suntem noi - și reprezentanți din România pentru aceste platforme, încât comunicarea să fie cât se poate de directă. La solicitarea noastră, în baza legii, să se ia o măsură într-un termen foarte scurt, de maxim 24 de ore, materialul respectiv să fie eliminat s-au oprit la difuzare”.

R: Asta înseamnă că cineva va urmări tot timpul ce apare în mediul online?

Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale: „Aceasta este cea mai mare provocare. Dacă în momentul în care vorbeam despre difuzări pe radio TV vorbeam de despre știu, zece, zeci sau sute de difuzări pe zi, în momentul în care vorbim despre deschiderea pentru publicitate online, nu cred că avem o idee de ordin de mărime, mai ales că materialele nu sunt încărcate exclusiv în România sau sunt generate de România. Vorbim de probabil zeci de milioane pe zi. Este clar că ele nu pot fi urmărite la modul fizic, așa cum am fi făcut-o până acum, ca cineva să ia și să caute materiale respective. Există, înțeleg, motoare de căutare care pot fi adaptate. Vom vedea în ce măsură noi, ca Agenție, putem avea acces la ele.

Ideea este că oricine are acces la orice în acest moment. În aceste condiții este foarte dificil de a gândi că putem avea un filtru înaintea momentului difuzării, pentru că materialele pot fi filmate pur și simplu cu un telefon acasă și difuzate în secunda doi.

Există cumva două direcții: avem medicamentele care sunt recomandate cu prescripție medicală și observăm că și acolo există publicitate aceasta online, pe rețele sociale și sunt chiar uneori vedete care fac astfel de clipuri. Și mai există situația în care pur și simplu este furată identitatea unei persoane publice.

Publicitatea directă adresată publicului larg, adică în afara profesioniștilor din domeniu, este permisă doar pentru medicamentele și produsele care nu necesită prescripție medical.

Pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripție, pentru medicamentele decontate în cadrul sistemului de asigurări de sănătate sau pentru medicamentele care fac parte din categoria psihotropelor, publicitate este interzisă în mod explicit și în acest moment. Din păcate nu și în zona de online, pentru că nu există legislație.

Și eu sunt de părere că cea mai bună variantă este cea pe care încercăm să o dezvoltăm acum și o vom face în cursul acestui an. Atunci când există o astfel de deschidere, ea trebuie reglementată. Trebuie să spunem exact clar, cu subiect și predicat cum este legal să se facă astfel încât ce nu se încadrează în aceste prevederi să fie explicit ilegal și să putem să avem și pârghii să luăm măsuri lăsând lucrurile nereglementate.

Acum este aproape imposibil să controlezi când vorbim despre materiale încărcate de persoane fizice pe canale care nu sunt nici măcar personalizate.

Nu mai vorbim atât de mult de promovare prin intermediul unor profesioniști foarte cunoscuți din sănătate, ci mai degrabă vorbim despre promovare prin intermediul influencerilor care nu sunt profesioniști din sănătate, dar care au vizibilitate, notorietate și care evident trag după sine orice produs ar vrea să promoveze. 

Suntem foarte interesați de faptul că promovarea pe canalele online a acestor produse, care nu ar trebui să fie făcută, nu menționează niciodată și reacțiile adverse, nu menționează niciodată și persoanele care nu ar trebui să utilizeze aceste produse, pentru că cel mai probabil vor avea de suferit.

Dacă vorbim despre reacții adverse grave, le trebuie transmise pe înțelesul utilizatorului, încât omul se știe măcar despre riscurile la care se expune, să recunoască semnele atunci când un astfel de incident poate apărea și să să se adreseze cât mai rapid personalului de specialitate.

Există riscul ca populația să nu mai ia în calcul riscurile, chiar dacă sunt menționate de un specialist din domeniul sănătății, după ce o persoană publică apreciată a promovat produsul respectiv.

Dacă înainte o persoană publică apreciată a prezentat medicamentul respectiv sau produsul respectiv cu beneficiile respective, aici este riscul. Este major, pentru că, așa cum știți sigur mai bine decât mine, există o criză de încredere în ceea ce privește informațiile venite de la autorități.

În ceea ce privește utilizarea rațională a medicamentelor am încercat să cooptăm autoritățile de reglementare: Ministerul Sănătății, industria, evident, dar și universitățile de medicină și farmacie și asociațiile de pacienți. Dacă vom reuși să stăm întotdeauna în formatul acesta cu cele patru părți implicate și să ne aliniem mesajele, eu cred că vom avea mult mai mult credibilitate sau impact în transmiterea mesajului, decât dacă am face fiecare separat.

La finalul acestui an vom promova o modificare a ordinului de ministru care se referă la publicitatea la medicamente. Dorința noastră și nu numai dorința, nevoia noastră, a tuturor, este de a deschide și de a reglementa clar canalele.

Aceasta este, poate, modificarea esențială. Mai sunt și altele, canalele de difuzare online, modul în care se poate face, modul în care vom încheia protocoale cu entitățile deținătoare, încât să putem să și luăm măsuri atunci când unele dintre materiale nu sunt conforme sau nu sunt avizate. Sunt absolut încrezător că vom reuși până la finalul anului să promovăm această modificare”.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Cât de des este indicat să consumăm pește. Reduce cu 17% riscul de deces
Cât de des este indicat să consumăm pește. Reduce cu 17% riscul de deces

De Florii și de Paște trebuie să includeți peștele în meniu. Indiferent dacă este proaspăt sau congelat, afumat sau în conservă, sălbatic sau de acvacultură, autohton sau din alte mări și oceane, important este să fie pește.

Carina Coșăreanu, psiholog clinician: „Cearta de la bani în cuplu înseamnă strategii de apărare, învățate în copilărie”
Carina Coșăreanu, psiholog clinician: „Cearta de la bani în cuplu înseamnă strategii de apărare, învățate în copilărie”

Aproape 80 dintre români spun că banii reprezintă principalul motiv de ceartă în cuplu. Nu vorbim despre bani, ci despre relația de cuplu, alături de psihologul clinician, Carina Coșăreanu, în emisiunea „Doctor de Bine”.  

Lucrul mai puțin știut de fumători. Ce se întâmplă în corp, de fapt
Lucrul mai puțin știut de fumători. Ce se întâmplă în corp, de fapt

La fel ca alcoolul, și fumatul deshidratează. Cu alte cuvinte, sângele circulă mai încet.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.