Alcoolul și țigările deshidratează. În același timp, cresc vâscozitatea sângelui. Sfaturile medicilor cardiologi

Toți ne lovim de gravitație. Nu o putem controla. Dar o învinge sistemul nostru cardio-vascular. După fiecare bătaie de inimă.

Și o înving venele, care trebuie să readucă sângele la inimă, fără să aibă o pompă. Haideți să vedem ce facem cu venele, când suferă.

Sângele oxigenat coboară prin artere. Apoi se întoarce la inimă ne-oxigenat. Prin vene.

În sus. Împotriva gravitaţiei. Și o ia de la început. Venele nu au o pompă. Își iau puterea din altă sursă. Din mușchi. De aceea, au nevoie de mișcare.

Sebastian Vasilescu, medic specialist cardiolog: ”E o problemă de tonus. Cu cât avem un tonus mai bun Și o musculatură mai dezvoltată, cu cât suntem obișnuiți cu efortul și sistemul venos, și membrele inferioare. În parte din motivul elasticității”.

În lipsa mișcării, e ușor ca sângele să stagneze în vene.

”Trombocite. Se numesc celulele din sânge, care realizează coagularea. Nici lor nu le place să stați. Pe scaun. Ore în șir. În picioare ore în şir. Să stați înseamnă să le lăsați să facă cheaguri. Acesta e mecanismul trombozei venoase. Adică al cheagurilor de sânge din vene”.

Alcoolul deshidratează. Odată ce îl consumați, crește cantitatea de urină. Crește simultan şi vâscozitatea sângelui. Și fumatul deshidratează. La nivelul venelor, doi factori agresivi se pontențează reciproc. Sedentarismul este alt factor de risc major.

Ne explică medicul de radiologie intervențională, Florin Bloj:

Florin Bloj medic radiologie intervențională: ”Tromboza înseamnă apariția unor cheaguri de sânge într-un sistem venos profund, de cele mai mutle ori la picioare. Un membru se umflă foarte mult. E clar de o tulburare circulatorie, ecografia pune repede un diagnostic”.

Tratamentul se poate face în orice sistem de urgentă. Și înseamnă medicamente anti-coagulante. Studiile arată însă că, 50% dintre pacienții, care au un episod acut, vor suferi de sindrom post-trombotic. Cheagul din vene se micșorează, dar rămâne un rest lipit de peretele venei. Prin radiologie intervențională, cheagul de sânge se dizolvă accelerat.

Florin Bloj medic radiologie intervențională: ”Se traversează vasul de sânge cu un cateter special care seamănă cu un fluier are multe găurele și se injectează un agent care dizolvă cheagul din interior”.

Fluxul de sânge revine la normal. Ulterior, devine obligatorie mișcarea zilnică. Cel puțin 5000 de pași. 

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”