Singurul liceu din România în care elevii dau BAC-ul internațional, examenul recunoscut oriunde în lume, fără echivalări

Elevii de aici au drumul deschis către orice universitate din lume pentru că este singura unitate de învățământ de stat de la noi unde copiii pot susține bacalaureatul international. A fost inițiativa unor dascăli care au cerut ministerului să-i lase să predea și să-i noteze pe elevi că într-o scoală din străinătate.

Acum trei ani, la propunerea unui nucleu de profesori de la Colegiul Şaguna din Brașov, conducerea școlii a depus dosarul de acreditare la comisia globală care coordonează examenul de Bac Internațional- în 150 de ţări.

Profesorii au primit o nouă programă, iar câteva luni mai târziu au trecut prin interviuri cu membrii comisiei care au asistat și la ore. lar liceul Şaguna a devenit primul liceu de stat din țară unde se poate susține bacalaureatul internațional. Valabil oriunde în lume, fără echivalări.

Elev: „Am opțiunea de a da două bacuri și mult mai multe opțiuni pentru facultate”.

Citește și

Cum arată o zi la școală în Finlanda. Ei cu mâncare caldă gătită și plimbări în natură, noi cu WC-ul în fundul curții

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Reporter: „Şi timp liber?”

Elev: „Da, pentru că profesorii de la școală îşi fac treaba”.

Aplicarea noii programe a fost doar anunțată la ARACIS, organismul din Ministerul Educației care răspunde de acreditarea școlilor. De monitorizarea rezultatelor, în următorii ani, răspunde acelaşi organism global care a validat acreditarea.

Cătălin Ciupală, profesor de matematică: „Cam 80% este și în sistemul de învățământ. Și când e cazul facem lucruri specifice pentru Bacul internațional. Cam odată la 15-20 de minute întrerupem firul matematicii. Diferența față de programa noastră, sufocată de teorie, este că informația din noul sistem e mereu conectată la lumea reală”.

Programa elevilor, adaptată standardelor internaționale

Testele sunt adaptate, din manualele de bac internațional, într-o aplicație creată de şcoală. Elevii au cronometru, praguri de dificultate și pot fi accesate oriunde, direct pe telefon. În stația de autobuz sau la cafenea.

Cătălin Ciupală, profesor de matematică: „Ideea principală este să nu memorezi răspunsurile, ci să gândeşti tot timpul. Nu tre să ştii foarte multe formule. Am făcut probleme de logică cu progresii, care sunt şi aritmetice şi geometrice. Şi se numeşte "ciorbă cu de toate". Astfel încât elevul să știe ce ştie, înaintea lucrării de control. Scopul profesorului nu e să-i prindă pe elevi în ofsaid”.

Efectul acestui stil de predare este migrația- neașteptată din şcolile particulare, către o şcoală de stat. Învățământul privat la nivel primar a ajuns, potrivit OCDE, la 7% din piața educaţiei.

Elev: „Am fost într-o şcoală internațională înainte, într-un sistem care ne pregătea pentru acest bacalaureat”.

Reporter: „Adică la privat?”

Elev: „Da”.

Elevii de la Șaguna, vizită la NASA

Mergem la clasa a şasea. Copiii şi-au regăsit profesorul de geografie, după o vară în care au învățat și el, şi ei- o limbă străină, într-o aplicație online. Asta, după ce anul trecut au mers împreună într-o vacanță la New York. A fost premiul câştigat de la NASA, pentru elevii care au construit virtual o navă, cu care o parte din populația Terrei ar putea fi mutată.

Nicolae Spiridon, profesor de Geografie: „Proiectul NASA cuprinde noţiuni de astrofizică, astronomie... pentru ei e important, se dezvoltă foarte mult”.

Reporter: „Şi cum le-au învățat?”

Nicolae Spiridon: „Cu mine, sâmbăta”

Reporter: „Sâmbăta? Aţi făcut școală sâmbăta? V-au lăsat părinţii?”

Nicolae Spiridon: „Da, cu drag!”

Elevii pot avea un prânz sănătos chiar la școală

Timpul pierdut de alții la şcoală e aşadar pentru copiii de aici timp câştigat. În afară de voluntariatul profesorilor, şcoala plătește evaluările noului sistem din fonduri proprii- proiecte europene şi chirii.

Cantina de la Şaguna este amenajată la demisolul clădirii unde copiii pot urmări de la mese picioarele trecătorilor prin ochiurile de geam. În fiecare zi în reacreația mare e bătaie pe o ciorbă la 7-8 lei şi un fel principal la 10-15 lei.

Sunt două avantaje pe de-o parte, accesul constant la o mâncare proaspătă şi accesibilă că preț și pe de altă parte, copii sunt captivi, fără să îşi de-a seama, în interiorul clădiri. Fără să îşi facă de lucru până la chișcul de peste drum şi să uite să se întoarcă.

Pregătirea pentru bacul clasic la istorie începe, și ea, în primul an de liceu. Este integrată foarte multă geografie şi lucrurile sunt mai uşor de înțeles şi de ținut minte.

Rodica Deaconescu, profesoară de istorie: „În afară de asta, ar trebui să ştii şi destul de multe lucruri despre economie, și partea asta legată de politică”.

Ceea ce înseamnă că școala pregăteşte nu doar viitori absolvenți, ci și cetățeni.

O tradiție de peste 170 de ani

În final, o şcoală bună e aceea care le oferă copiilor opțiuni. Să câştige o diplomă internațională la absolvirea liceului, cu o dificultate sporită și care deschide drumul spre orice universitate din lume, fără examene de egalare. Asta, păstrând varianta examenelor clasice, ca soluție de rezervă. Şi cu sprijin permanent din partea celor plătiți să-i ajute.

La peste 170 de ani de când a fost fondat aici micul gimnaziu românesc, profesorii de la Şaguna par să fi înțeles că prezentul nu mai are răbdare că învăţarea și predarea să se schimbe, că şcoala nu trebuie să fie o închisoare ci un loc de joacă al minții și chiar dascălii nu mai sunt că pe vremuri cazați în vila din fața liceului, totuși responsabilitatea lor față de viitorul copiilor nu se încheie atunci când se sună de ieşire

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"