Exemplu de urmat. Cum a reușit o școală din Pașcani, în numai doi ani, să atragă fonduri europene de 4 milioane de euro
Școala românească poate fi adaptată vremurilor, astfel încât elevii să meargă de drag la cursuri. Se poate întâmpla asta dacă directorii știu să atragă bani europeni și să formeze echipe de profesori conectați la noile metode de predare.
Cu astfel de exemple demne și, mai ales, posibil de urmat, continuă campania Știrilor Pro TV „Deșteaptă-te, România”.
Suntem la Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea”, la ora de robotică. Pe bănci nu sunt caiete, ci tot soiul de cutii și instalații pe care copiii învață să le conecteze cu ajutorul unui program performant. În felul acesta, roboții prind viață.
Elev: Am făcut un roboțel care se poate juca, aruncă bile.
Profesor: Ia să vedem ce coordonate ai introdus.
Elev: Poate detecta mișcarea, funcționează pe bază de mișcare. Trebuie să mai reglez puțin viteza și direcția.
Daniela Orășanu este directoarea liceului de 9 ani. Numai în ultimii doi, prin proiecte europene și de la primărie, a atras 4 milioane de euro. În felul acesta, a dotat clasele cu echipamente și a adaptat orele astfel încât elevii să se pregătească pentru meserii căutate de companii.
Daniela Orășanu, directoarea școlii: ”Aveam niște prieteni de familie care au un service auto. Și mi-au spus așa: „Oo, bine că ai venit director, poate schimbi și tu chestia aia, să nu mai vină copiii la mine în practică, la mine în service, și să îmi povestească despre motorul nu știu care, care nu se mai fabrică de 20 de ani.” Și am căutat o soluție: programe opționale unde stabilește școala, împreună cu elevul, cu familia, cu mediul economic din zonă, de ce anume ar fi nevoie să învețe elevul respectiv.”
Așa a apărut și opționalul de modelare 3D. Elevii învață un sistem performant de proiectare a pieselor auto, folosit de marile companii din piață.
În tot acest timp, profesorul Mihai Florescu urmărește pe un monitor amplasat în fața clasei tot ce fac elevii pe calculatoarele lor. A fost mulți ani manager în companii private, așa că știe ce să îi învețe pe copii.
Mihai Florescu, profesor: ”Companiile producătoare au venit ele către sistemul de învățământ românesc, că vedeau că au nevoie și nu se mișcă, creând în primul rând sponsorizări cu echipamente, programe, pregătirea lor, a le introduce corect în curriculum și programa de învățământ.”
În acest an școlar, aproape 900 de companii private au încheiat parteneriate cu cele 274 de școli înscrise în învățământul dual, doar la clasa a 9-a.
Pentru că directorul a avut viziune, din liceul de care fugeau toți, Colegiul „Unirea” a devenit acum foarte căutat. Aici vin să învețe elevi din 50 de localități, iar orele interactive i-au cucerit.
Tehnologia este folosită inclusiv la ora de franceză. Un elev scanează cu telefonul tricoul unei colege, iar pe tablă apar imediat imagini 3D ale corpului uman pe care elevii trebuie să le traducă în limba franceză.
În România, școlile de meserii sunt cele la care ajung elevii slabi, deși aceste unități de învățământ susțin piața muncii. În țări precum Germania sau Franța, 60-70% dintre absolvenții de liceu au studii profesionale.
La noi, mai bine de 60% dintre elevii înscriși la Colegiul „Unirea”, de pildă, nu și-au dorit să învețe acolo, iar situația este asemănătoare și în restul țării. Robert, de exemplu, se vedea lucrând la birou, dar nu a avut o medie suficient de mare pentru visul lui.
Reporter: Cu ce medie ai intrat la liceu?
Robert Rotaru: Ah, nu e o medie bună.
Reporter: Cât?
Robert Rotaru: Am luat... media este 6,27.
Reporter: Și cu cât termini a 12-a?
Robert Rotaru: A 11-a am terminat-o cu 9,32. A 12-a încerc să o termin cu peste 9,50.
Acum numără premiile și diplomele la concursuri de mecanică și robotică și trage tare să ajungă un inginer de top.
Vă rog frumos să accesați linkul pe spațial pentru accesul în metaverse, da?
”Așa începe o oră de contabilitate la Colegiul „Unirea” din Pașcani. Câțiva elevi sunt poftiți să își pună ochelari 3D ca să navigheze virtual prin proiectul gândit de colegii lor.”
Iuliana Costea, profesor de contabilitate: ”Este partea de învățare practică pentru elevi. Sunt concepte abstracte care sunt înțelese mult mai ușor de către elevi prin învățarea cu ajutorul metaversului, învățarea virtuală.”
Profesor la această clasă este Iuliana Costea. Are 47 de ani și este, la rândul ei, un învățăcel permanent. Participă des la cursuri ca să rămână conectată la tot ce e nou. Cum este, de exemplu, inteligența artificială despre care predă.
Iuliana Costea, profesor de contabilitate: ”Eu am propriul meu avatar. Intru în Metavers și, în zona de chat, se poate comunica și audio. Ei imediat, în zona de chat, scriu „a intrat profa”. Le dau indicații, le corectez.”
De când Daniela Orășanu a preluat conducerea liceului, promovabilitatea la bacalaureat a crescut de la 52% la 85%, iar procentul elevilor care merg la facultate sau se angajează a crescut de la 60% la peste 95%.
Marian Staș, expert în educație: ”N-am să obosesc niciodată să spun! Meseria este brățară de aur! Meseria este brățară de aur! Mi se pare absurd ca în secolul XXI copiii să fie văzuți ca resursă umană de mâna a doua. De fapt, problema noastră este de schimbare de mentalitate. Schimbarea de mentalitate - meseria e brățară de aur - este esențială pentru ieșirea din mediocritate a României.”
Dovada este că acolo unde directorii și profesorii au avut viziune și curaj, lucrurile s-au schimbat în bine.
Etichete: educație, invatamant, scoala,
