Pe 7 mai, organizația Narada lansează #GeneratiaZero, o inițiativă care propune o schimbare de paradigmă în educație, pornind de la un gest simplu, dar public: recunoașterea faptului că sistemul actual nu mai corespunde realității în care vor trăi copiii. #GeneratiaZero nu este o campanie de comunicare, ci o mișcare culturală, cu o premisă foarte directă: după 35 de ani de reforme nereușite, e timpul să o luăm de la zero. Nu ca eșec, ci ca un act de curaj colectiv pentru copiii din generația actuală și pentru părinții care își asumă să o construiască.
De ce acum? Despre presiunea inteligenței artificiale asupra pieței muncii.
România predă copiilor de azi o lume care nu mai există. Orice părinte observă instinctiv că ceea ce învață copiii astăzi la școală, din perspectiva formării pentru dezvoltarea și găsirea unui traseu profesional și chiar și ca dezvoltare emoțională, nu mai are de-a face cu lumea în care ei vor deveni adulți. „Ne aflăm în punctul în care nu mai e suficient să ajustăm sistemul. Trebuie să-l rescriem”, este de părere Andra Munteanu, cofondator si președinte Narada.
Cele mai recente reașezări ale pieței muncii confirmă urgența. Un recent studiu realizat de Anthropic arată că joburile entry-level sunt deja în declin pentru că inteligența artificială preia rapid task-urile asociate cu intrarea în carieră. Întrebarea cheie pentru orice părinte de azi devine: dacă AI poate scrie cod, traduce, redacta, calcula, ce mai rămâne specific uman? Răspunsul e clar și e exact ce școala românească tratează ca pe niște bonus-uri opționale: gândirea critică, reziliența, autoreglarea emoțională, autodisciplina. Sunt singurele competențe care nu pot fi delegate vreodată unui algoritm. Iar școala de azi încă le include într-o zonă opțională, dacă există și această opțiune, în curricula de învățare. În lumea care vine, acestea sunt exact diferența dintre un adult care navighează prin incertitudine și unul care se prăbușește la prima criză.
„Într-o lume în care nu mai știm cum vor arăta joburile peste 10 sau 15 ani, gândirea critică, reziliența și autoreglarea nu mai sunt aptitudini `nice to have`. Sunt fundația oricărei vieți adulte care va trebui să trăiască și să gestioneze incertitudinea. Sunt singurele competențe pe care AI-ul nu le va putea automatiza vreodată. Generația Alpha, copiii născuți după 2010, nu mai are timp să aștepte. Pentru ei, e clar că nu e suficient să ajustăm sistemul. E nevoie să-l rescriem. La Narada o facem deja, în 50 de școli pilot din România. Generația Alpha trăiește deja în lumea pentru care școala nu a fost construită. Prin urmare, #GeneratiaZero nu e o campanie. E un act de responsabilitate civică pentru fiecare adult din România care nu vrea să lase viitorul copiilor pe mâine.", precizează Andra Munteanu, cofondator și Președinte Narada.
Forma concretă pe care această mișcare o ia este Recensământul Generația Zero — o platformă publică pe narada.ro/generatia0 unde, cu un singur click pe butonul „Și eu rescriu", părinții din România își exprimă public dorința că vor o școală adaptată la realitate. Aceasta nu e o petiție clasică care cere ceva de la o autoritate. Este un act civic prin care părinții formează o voce colectivă suficient de mare și de puternică astfel încât să nu mai poată fi ignorată, într-un demers comun de schimbare.
Cui se adresează inițiativa?
Campania îi are în centru pe copiii din Generația Alpha, născuți după 2010, între 2 și 16 ani astăzi. Sociologul australian Mark McCrindle, cel care a numit-o, spune că pentru ei nu mai e suficient să îmbunătățim sistemul educațional în pași mici, e nevoie să-l rescriem. E o ruptură de paradigmă, nu o iterație. Generația Alpha trăiește deja în lumea pentru care școala încă nu a fost construită.
Însă mai mult decât atât, campania se adresează și îi implică pe părinții care azi au între 30 și 50 de ani, generația care a trăit tranziția de la analog la digital. Ei au crescut în două lumi simultan: au scris teme cu pixul, dar au învățat să facă copy-paste. S-au jucat afară, dar au învățat să programeze. Au trăit pe pielea lor cea mai mare tranziție tehnologică din istorie. Nu citesc despre schimbare, au trăit-o. Acești părinți știu că lumea se rescrie cu o viteză pentru care școala nu are antrenament. Și au ajuns la un punct de saturație: nu mai cer reforme, nu mai așteaptă promisiuni. Recunosc public că sistemul a cedat și încep ei înșiși să-l rescrie.
Sub umbrela #GeneratiaZero, Narada deschide spațiul unde acest lucru este posibil și unde se va desfășura un recensământ național al părinților care recunosc că sistemul educațional de azi nu-i pregătește pe copii pentru lumea în care vor trăi. Nu e o problemă de buget sau de program, e o problemă de design de sistem. Narada nu vine la această conversație din afara terenului. Este al doilea an în care organizația intervine activ în 50 de școli pilot din România, selectate din cele mai diverse medii și contexte, de la urban la rural. Modelul e construit pentru sustenabilitate: Narada formează profesorii, iar profesorii, cei care îi cunosc cel mai bine pe copii, duc mai departe la clasă intervențiile pe gândire critică, autoreglare și autodisciplină, lucrând direct cu elevii de gimnaziu. Programele sunt construite împreună cu specialiști în educație, sociologi și psihologi și au la bază științele comportamentale și teoria Social Behavior Change (SBC), o abordare folosită deja cu succes de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF. Aceasta este fundația factuală a campaniei #GeneratiaZero: Narada nu cere părinților să creadă într-o teorie. Le cere să se alăture unei mișcări care a dovedit deja, în clasă, că un alt fel de educație nu e doar posibil, este deja în desfășurare.
În acest demers, Narada are alături o serie de parteneri strategici precum Inditex, ING, Bergerat Monnoyeur, Prime Kapital, BRD Asigurari de Viata, Deloitte.
Narada s-a născut acum mai bine de cinci ani, când fondatoarea Andra Munteanu a descoperit, într-un studiu, că cei mai mulți copii abandonează școala nu din lipsă de manuale, ci din lipsă de sprijin, încredere și resurse elementare. Pornind de la credința că schimbarea începe atunci când nu mai așteptăm „să se facă”, Narada a intervenit acolo unde pericolele erau evidente: a renovat clase, a conectat elevi la internet, a mutat toalete în interiorul școlilor, a construit terenuri de sport și a dus infrastructură de bază în peste 500 de școli, cu o investiție de peste 5 milioane de euro și un impact direct asupra a peste 260.000 de copii din România, cu proiecte născute din urgențele și visurile reale ale copiilor.
Dacă la început a dus resurse acolo unde lipseau, astăzi Narada merge mai departe: creează programe inovatoare de schimbare comportamentală, care îi învață pe elevi să își găsească curajul, să gândească limpede și să își țină emoțiile în echilibru. Pentru că educația nu e doar despre examene, ci despre a fi pregătit pentru viață.
