"Fă ceva, că mai ai 6 luni de viaţă!" Riscurile la care se expun cei care nu mai au control asupra greutăţii
Cele mai multe hotărâri curajoase pe care oamenii le iau la început de an se sfârşesc cu un eşec până la jumătatea lunii februarie.
Si, pentru că majoritatea se referă la slăbit, tot acesta este momentul în care pacienţii supraponderali şi obezi iau în calcul alte variante, radicale unele, pentru a pierde în greutate.
E de ştiut că, de câteva luni, chirurgia bariatrica, care include micşorarea stomacului, se face gratuit şi în câteva spitale de stat.
De la 150 de kilograme, o doamnă, operator de macara, a ajuns la mai puţin de 80. A făcut operaţia de micşorare a stomacului într-un centru privat, după ce şi-a adunat toate economiile şi a mai făcut şi un credit.
Marinica Morariu, pacient: "Mi s-a spus clar: Fă ceva ca mai ai şase luni de viaţă! Ai ateroscleroza la vene, venele înfundate toate cu grăsime, s-au pietrificat. Aveam apnee severă în somn... Eu, care lucrez în şantierul naval şi iau câţiva bănuţi, de unde să am atâtea mii de euro? O să faci rost, ca să supravieţuieşti o să reuşeşti. Şi aşa a fost!"
Ultimele patru kilograme le-au pierdut, din nou, sub cuţit.
Specialiştii spun că momentul optim pentru îndepărtarea pielii rămase după o slăbire masivă este la 6 luni după stabilizare, adică după ce pacientul a ajuns la greutatea dorită şi reuşeşte să se menţină. Atunci poate fi programată operaţia, care poate viza doar anumite zone sau poate însemna o remodelare a întregului profil corporal.
Dacă pentru intervenţiile de estetică ce finalizează procesul de slăbire sistemul de asigurări de stat nu oferă nici măcar reduceri, au apărut în schimb proiecte pilot de bariatrie în câteva spitale publice.
Spitalul Agrippa Ionescu a făcut anul trecut în jur de 80 de intervenţii de reducţii stomacale, pentru care pacienţii nu au plătit nimic. Această unitate medicală din Bucureşti este cunoscută sub numele de "Spitalul SRI", dar nu vă lăsaţi intimidaţi de nume, orice asigurat din afara sistemului, adică orice ne-angajat al Serviciului Roman de Informaţii are acces la proceduri.
Adică de la diabetolog, cardiolog, ortoped sau endocrinolog. Pe baza recomandărilor de la medicul curant şi în funcţie de indicele de masă corporală calculat de doctor se decide în ce măsură pacientul e un candidat bun pentru operaţie. Acesta intră apoi pe o listă de aşteptare, iar până îi vine rândul primeşte recomandarea de a fi asistat de psiholog.
Recuperarea durează câteva luni şi nu e uşoară. Există riscuri crescute de complicaţii, aşa că supravegherea procesului de slăbire e crucială. Abia după un an-doi fostul obez se poate considera cu totul în afara pericolului şi primeşte premiul mult dorit: îndemnul de a-şi schimba garderoba.
