Pictaţi cu noroi, citind vârsta copacilor după scoarţă şi prinşi într-un cântec laolaltă cu păsările. Probabil aşa şi-ar dori copiii, dacă ar fi după ei, să arate o zi de grădiniţă.
Şi au perfectă dreptate de vreme ce există studii care arată cât de mult îi ajută experienţele în aer liber să progreseze la nivel de intelect şi emoţii.
Tăvăliţi în noroi, aşa s-a încheiat grupa mică, pentru câteva zeci de preşcolari din cei 600 de mii care învaţa în România.
DAN PREDIGER, directorul grădiniţei: "I-am cărat cu roaba în baie. Cu roaba de materiale de construcţii. Toată lumea era încântată".
Acum, aceiaşi copii au activităţi de toamnă.
Avem 10 ani studii cara arata că a petrece zilnic câteva ore afară îţi fortifica sistemul imunitar; te face mai creativ şi mai puternic, îţi dezvolta inteligenţă emoţională. Iar aceste beneficii pot fi câştigate încă din primii ani de viaţă.
Din nefericire, sistemul de învăţământ de stat nu prevede un timp minim zilnic pe care copiii să îl petreacă afară; dar noi vă arătăm cum e să mergi zilnic la grădiniţă, în pădurea Băneasa.
Potrivit cercetărilor unui centrul american de dezvoltare a copilului, elementele naturale din curtea grădiniţei stimulează creativitatea; cursanţii învaţa mai repede să facă din orice piatră sau creanga un instrument. Ating o pânză de păianjen, miros fire de iarbă, observa fiecare gâză. Trec mai uşor peste frici şi situaţii neprevăzute.
E drept că exemplul este atipic. Curtea are 10 mii de metri pătraţi, aşa că preşcolarii pot zburda în voie.
Deşi aparent totul e o joacă fără sfârşit, de fapt activităţile se fac după programa şcolară; copiii învaţă limba engleză tolăniţi în curte, pe paturici. Cântă şi dansează în fata grădiniţei.
Apoi pictează, socotesc, fac lecţii de biologie. Când iau o pauză, iau gustarea tot în aer liber. Maria muscă cu poftă un măr. Şi abia aşteaptă să o ia de la capăt.
Aşa ajungem şi la problema de atitudine a părinţilor; să nu uităm că, în multe familii inamicul numărul unu este curentul. Pe locul al doilea în topul fricilor parentale, teamă că cel mic să nu se rănească.
Părinţii trebuie să se autoeduce, ca să militeze pe lângă educatori pentru mai mult timp petrecut afară, chiar şi în grădiniţele normale de stat.
