Elevul de liceu care le predă educaţia sexuală tinerilor din România. În alte ţări e obligatorie
Începem azi un capitol important din educaţie, pe care îl sar şi părinţii şi profesorii. Educaţia sexuală se face diferit în funcţie de vârstă copilului căruia îi este adresată.
Sunt doar şase ţări în Uniunea Europeană care nu o includ în curricula şcolară. Iar România face parte din acest grup. State care au mare problema de viziune şi nu stăpânesc informaţii simple despre cum să interacţionezi cu sexul opus, cum să rămâi sănătos şi să fii permanent în control.
David este la liceu, dar în acelaşi timp, preda altor tineri, informaţii despre responsabilitate şi sexul protejat. Puştiul face parte dintr-un ONG care merge din şcoală în şcoală. Să le arate tinerilor cum se foloseşte un prezervativ. Iniţiativa este utilă şi binevenită, însă educaţia sexuală nu începe nici cu mijloacele de protecţie şi...nici cu organele sexuale. Ci cu informaţii care vorbesc despre siguranţă.
Tinerii care primesc informaţii corecte îşi încep viaţă intimă mai tîrziu. În jur de 18 ani. Cînd tot sistemul neuro-endrocrin a avut timp să se dezvolte. Aparatul genital face parte din cel mai complex circuit din corpul uman. Începe în creier - cu hipotalamusul şi hipofiză, centrele de comandă. Continuă cu tiroidă şi glandele supra-renale. Iar apoi ovarele, în cazul fetelor, şi testiculele, în cazul băieţilor. Tot acest ax trebuie să aibă timp să se dezvolte înainte de debutul vieţii intime.
La centrele de planificare familială, consultaţiile sunt gratuite. Iar informaţia - corect selectată. Pentru unii adolescenţi e mai uşor să vorbească cu un străin, care nu judecă, decît cu proprii părinţi.
Cum se foloseşte corect prezervativul va pot spune specialiştii în planificare familială, dacă părinţilor le este ruşine. Tot aceştia le pot ţine tinerilor şi prima lecţie de anatomie şi fiziologie umană. Obligatorie peste tot în Europa. Privită încă drept tabu în România.
Etichete: educație sexuală, elevi, informatii, scoala,
Dată publicare:
.webp)
