De ce ne cere creierul să mâncăm mai mult decât avem nevoie

Vă explicăm contradicţia creier- ficat- mîncare, astfel încât să o aveţi în minte înainte de orice vizită la raftul cu alimente. Mai ales că cei mai mulţi români - ne spune Institutul Naţional de Statistică - au tendinţa să cumpere peste limita de care ar avea nevoie să trăiască liniştiţi.

Animalele sălbatice au acces la extrem de puţină hrană , aşa se întîmplă şi cu oamenii acum mii de ani, şi la acesta informaţie - acces la puţină hrană - suntem adaptaţi şi în prezent, explică specialiştii. Este scris în genele noastre. Numai că oamenii au inventat supermarketul, adică alimente cu multe calorii şi cu puţini nutrienţi

Această contradicţie - ce ne este scris în gene versus ce găsim la raft, în supermarket – a generat cele mai multe dintre bolile cu care lupta generaţiile actuale.

Dr. Adriana Motoc, medic primar boli infecţioase: “Orice specie animală are tendinţa naturală să mănînce mai mult decît consumă în mod normal. Creierul e setat pe idea că trebuie să comsumam mai mult că să facă rezervă pentru că poate, nu o să aibă de mîncare”:

Citește și

Târgurile cu tentă rurală, preferate de tot mai mulți bucureșteni

Aşadar, din orice mîncaţi o parte se va duce în depozite, la nivelul ficatului. Asta înseamnă că supravieţuirea, preţ de câteva zile, fie şi fără alimente, este asigurată.

Ce se întîmplă însă dacă, zilnic, depăşiţi necesarul de mîncare? Ceea ce e foarte uşor, de altfel, mai ales cu plenitudinea de alimente superieftine de pe piaţă. Caloriile se depozitează la nivelul ficatului. Înainte ne panicheze depozitele de grăsime de la exterior, ficatul acumulează strat după strat. Şi devine depăşit de propria lui capacitate. Avem de-a face cu o steatoză hepatică, o boală întinsă pe patru etape, în funcţie de gravitate. Ultima este ciroză.

Vestea bună e că, prin restricţii alimentare şi mişcare, va puteţi reveni rapid. Din cauza acestei contradicţii - ce ne dictează creierul şi ce am avem nevoie din punct de vedere alimentar - nutriţioniştii pot..improviza. Mai multe legume, pentru că au puţine calorii şi satură prin volum. Mai multe alimente ţări, pentru că va ia timp să le mestecaţi. Abia în 20 de minute creierul comandă senzaţia de saţietate,

De asemenea, o felie de carne pe zi, dar neprajita. Proteine din această se digera greu şi dau senzaţia de saţietate.

Ne întoarcem în mediul natural. Există şi un fel de adaptare negativă la mediu. Oameni care îşi transformă energia în exces din alimente nu în grăsime, ci în căldură corporală. Dacă îi invidiaţi, aflaţi că nu ar rezistă prea mult în vreme foamete. Schimbă macazul de la grăsime la căldură - lanţuri de proteine, numite chiar decuplante.

Academician profesor doctor Constantin Ionescu- Târgovişte, medic primar diabet: “Are mai multe proteine decuplante care produc energie eliberată. E motivul pentru care sunt persoane care mănîncă mult şi nu se îngraşă. O persoană care este slabă poate să mănînce orice, nu se va îngraşă niciodată.”

Dar, din nou, aceştia oameni sunt extrem de puţini adaptaţi la o posibilă … foamete.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”