Cum să recunoaștem semnele de pericol într-un salon de manichiură sau la stomatolog
O sesiune de înfrumusețare la salonul de manichiură și pedichiură. Câteva ore de răsfăț la cosmetică sau o ședință la stomatolog. Toate pot avea urmări neplăcute, dacă nu știm să recunoaștem semnele de pericol.
Tratamentele dentare și tatuajele sunt în continuare printre primele cauze de îmbolnăvire cu hepatită.
Iar în multe saloane care se ocupă de unghii se transmit infecții care dau boli periculoase.
Ce ar trebui să urmărim când pășim prima oară într-un astfel de loc? Aflăm din materialul următor!
În toată lumea, noi standarde de igienă tind să reducă masiv riscul de a pleca de la stomatolog cu dinți sănătoși, dar și cu o infecție în sânge, transmisă, prin instrumente, de la un alt pacient.
Față de acum 10 ani, orice cabinet care ține la sănătatea clienților le alocă separat truse de unică folosință, cu mănuși, mască și bavetă. Și sterilizează "recuzita" metalizată piesă cu piesă.
Doctor Monica Teodorescu: ”Separat, absolut toate. Ambalate individual! Nu mai folosim că înainte, totul e ambalat, se desfac în față pacientului, pentru că e și normal pacientul să știe ce se folosește. La noi când ne ducem la analize se desface în față nostra acul, așa facem și noi. Deschidem tot instrumentarul pe care îl folosim în fața pacientului. Știți, sunt acum mulți pacienți care au hepatită și spun că au fost la stomatolog, dar nu spune nimeni că au fost și la o manichiură... acolo nu știu cât de mult se sterilizează! La noi, cel puțin, nu mai ai nicio șansă să se întâmple nimic.”
Nu ezitați să cereți manichiuristei să va arate, la prima vizită, cum se păstrează instrumentele. Întrebați-o ce face, de pildă, cu foarfecele de la clienta care tocmai a plecat.
Unele se pot spală cu apă și săpun și dezinfecta apoi cu spray stomatologic, altele sunt de carton, nu se pot spală și sunt de unică folosință.
Pentru siguranță maximă, tot mai multe saloane investesc în truse personale, destinate clientelei fidele.
Tot de unică folosință ar trebui să fie și bazinetele folosite la pedichiură. Niciun model nu poate fi curățat eficient, așa că saloanele preferă să le cumpere pe acestea, de plastic. Varianta mai puțin elegantă sunt sacii de plastic.
Româncele au început să ceară asigurări că nu vor păți nimic, celor pe care îi plătesc să le facă pielea frumoasă. Prin tatuaje, spre exemplu, se pot transmite hepatita B și C, virusul HIV și stafilococi.
Costi Azoiței, artist tatuator: ”Întreabă de tot felul... dacă acele sunt sterile... Pentru mine, care fac tatuaje de peste 20 de ani, deja întrebările astea mi se par banale. Dar având în vedere că intră pentru prima oară într-un salon e normal să întrebe dacă acele sunt sterile, tușurile de ce calitate sunt. Și îi explici, îi arăți, să prindă încredere.”
Procedura de aplicare a tatuajului implică un contact cu sângele clientului, așa că tatuatorul trebuie să se protejeze și el, aplicând pe toate suprafețele o folie pe care o schimbă de fiecare dată.
Și nu uitați să va protejați pielea și după ce plecați din salon.
Este normal ca din tatuaj să curgă câteva picături de sânge pentru cel mult 24 de ore și câteva zile după aceea să apară un lichid seros. Dacă acesta este limpede, nu reprezintă o alarmă de infecție, ci doar semnul că organismul se vindecă în siguranță.
