Cum ne împiedică stresul să devenim mame. Procesul, explicat de medicii specialişti
Se numeşte stres şi dăm vina pe el pentru toate evenimentele biologice neplăcute care ni se întâmplă. Sincer, avem şi de ce.
Astăzi ne referim stresul cauzat de momentul în care vă doriţi un copil. Efectele se resimt la nivelului uterului, chiar pe suprafaţa acestuia, mai precis. Iar consecinţa e ca o eventuală sarcina este respinsă de organ în sine.
În timpul perioadelor stresante nu descarcam doar cortizol, aşa numitul hormon al stresului.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist infertilitate: "Creşte nivelul unui hormon care se numeşte oxicitocina, hormonul respectiv se elimină în cantităţi foarte mari când femeia intră în travaliu, când se contractă uterul ca să avem naşterea".
Aceast hormon aşadar acţionează direct pe muşchii uterului şi îl contractă.
Spermatozoizii întâlnesc ovulul în trompele uterine. Tot acolo are loc formarea embrionului. Odată format în trompele uterine, embrionul va migra singur spre uter. Stă liber în uter între 40 şi 72 de ore încercând să se lipească de acesta, ca să înceapă să fie hrănit şi să se dezvolte. Până se lipeşte de uter:
Dr. Ruxandra Dumitrescu: "Pană atunci embrionul se hrăneşte singur din interior şi este independent, nu depinde de organismul gazda, de aceea medicaţia luată în timp ce s-a fecundat nu–l va afecta, femeile sunt speriate că au luat în acel moment medicamente care nu se iau în sarcina . Dar legătura lui cu mama se produce cam la 24 de ore de la fecundaţie".
Nu e afectat în acest timp de eventuale medicamente luate de mama.
Dacă vă doriţi un copil, ar fi bine să va luaţi o vacanţă. Acelaşi efect îl are stresul în cazul unei proceduri de fertilizare în vitro.
