Cum ne afectează, concret, poluarea din marile orașe. Orice plantă aflată în apropiere ajută

08-03-2020 13:08


Arena Națională - știm cu toții stadionul. Imaginați-vă că suprafața desfășurată a alveolelor noastre pulmonare are cam dimensiunile acestuia.

La fel cum devine aerul greu de respirat în timpul unei partide în care galeriile aruncă fumigene, resimțim în plămâni poluarea orașului.

Pentru că speranța moare ultima, încă ne agățăm de ea. Concret, însă, venim cu trei soluții biologice. Prima este un banal pahar cu lapte.

Peste două milioane de mașini circulă în fiecare zi în București. Descarcă în aer metale grele, între care și plumb. Acesta atrage proteinele din organismul uman. Efectele se resimt dramatic la nivelul rinichilor. Filtrele acestora se uzează în timp, existând chiar riscul pierderii funcției în sine.

Organul cel mai solicitat în astfel de cazuri e rinichiul, care nu a fost proiectat de natură să facă așa ceva. Ni se spune că, în cazul unei intoxicații cu metale grele cum este și plumbul, trebuie să bem lapte, care este alimentul cu cel mai mare conținut de proteine din lume. Bând lapte, plumbul va consuma proteinele din lapte și nu proteina din organism și se va minimiza efectul asupra organismului.

Andreea Groza, corespondent: “De ce să avem copaci nu doar în pădure, unde suntem aici, ci și în mjlocul orașului, unde există poluare atâta vreme cât, dacă vorbim despre foioase, acestea nu au frunze jumătate de an. Știm că în frunze se produce oxigen și se procesează dioxidul de carbon, dar un copac are în interiorul lui stocate cantități uriașe de dioxid de carbon, pe care le va introduce în mod normal în sol și asta înseamnă de fapt să ai un mediu curat.”

Acesta e circuitul normal al dioxidului de carbon în natură. Din aer, e luat de copaci și introdus în sol. Dacă vreți să vă ajutăți, înconjurați-vă de orice plantă. Încercați să plantați măcar un copac în apropiere.

Ne întoarcem în București, în cartierul Pantelimon. Pentru că Pantelimonul petrece mult timp în trafic.

Andreea Groza, corespondent: “Două șiruri lungi de blocuri și o șosea extrem de aglomerată. Așa găsim ceea ce se numește tunel, adică noxele circulă și recirculă și nu au posbilitatea să iasă. Este una dintre cele mai poluate zone din oraș pentru că spațiul verde este infim.”

Aici se acumulează acele particule mici de care ați auzit vorbindu-se tot mai des: PM 2,5. Sistemul imunitar le confundă cu bacteriile și încearcă să le omoare. Macrofage se numesc părțile circulate ale sistemului imunitar, care luptă prin număr, în primul rând. Se înmulțesc de până la zece ori, dar devin ineficiente. Același mecanism îl produce fumatul. Vă puteți ajuta oarecum dacă stați departe de acest viciu.

Dr. Beatrice Mahlear, manager Spitalul Marius Nasta: “Toată lumea mă întreabă ce produce poluarea în organism, ce boală? Nu produce o boală, ci o inflamtie. Orice inflamație inseamnă distrugere de țesut pulmonar și vindecare cu cicatrice. Cicatricea nu mai e un țesut funcțional, deci înseamnă pierdere de funcție pulmonară. Poate să ducă la alterarea schimburilor gazoaze la nivel alveolar.”

Compensăm această neplăcere prin vârfurile plămânilor. Începem să folosim alveole pulmonare pe care, în mod normal, nu le-am folosi. Mai grav e că ne modifică funcția secretorie bronșică. Tuburile respiratorii sunt tapetate cu perisori numiți cili. Aceștia împing impuritățile, dar și mucusul ,spre exterior.

Dr. Marius Ioan Balea, medic pneumolog Spitalul Colentina: “Prima leziune e pe acești cili care nu se mai mișcă cum trebuie. Mucusul începe să se adune, apoi nu mai există celule cu cili, există celule comune cu cele din gură, nu-și mai controlează celulele, apare tumoră.”

Și de data aceasta, singurul ajutor estesa nu fumați într-un oraș poluat.

De asemenea, și tehnologia la purtător pare că se află pe drumul cel bun. Tot de la asiatici vine colacul de salvare. Colierul care purifică aerul, de fapt.

Elaine Lin, reprezentant companie: “Dispozitivul generează o cantiate ridicată de ioni negativi, care se vor agăța pur și simplu de aceste particule, făcându-le mai grele și vor cădea. Nu vom mai inhala aer poluat în plămâni.”

Deocamdată, astfel de dispozitive se găsesc doar în Asia și în America, dar probabil vor ajunge încet, încet și pe la noi. Costă în jur de 170 de dolari.