Cum ajunge uleiul de la cartofii prăjiţi în rezervoarele maşinilor
Un ulei nu fierbe niciodată, fumegă direct, când este supraîncălzit. Iar în locul apei, prezentă în orice aliment, intră particulele grase. Aşa obţinem gustul la care ne e tare greu să renunţăm.
Scriem astăzi povestea unei prăjeli gustoase. Pregătită, însă inteligent. Folosiţi un vas cât mai mic. Limitaţi, astfel, contactul cu aerul. Apoi, apelaţi la o grăsime stabilă la temperatura: untura sau seul de vită sunt variante mai bune decât orice ulei din comerţ. O singură picătură de ulei, folosită la prăjire, poluează o sută de litri de apă. Aşa se face că firme specializate oferă, la schimb, produse de curăţenie sau ulei proaspăt pentru cel uzat.
Cantitatea ajunge în Olanda, la o fabrică de bio-diesel şi e tranformata în bio-diesel, iar apoi ajunge în rezervoarele maşinilor. În România, reprezintă 5% din ce băgăm la pompa de bio-combustibil.
Prăjeala e gustoasă pentru că în locul apei dintr-un aliment intra grăsimea din tigaie. Cum facem să ne folosim de metodă de preparare. fără să ne punem sănătatea în pericol? Ei bine, din start trebuie spus că riscuri există oricum.
Cel mai stabile grăsimi la prăjire, adică cel care nu dezvolta compuşi toxici în timpul procesului, sunt cele saturate. Grăsimea saturată este solidă la temperatura camerei. Intră în această cegoria: untura, seul, uleiul de cocos sau uleiul de palmier. Se folosesc la prăjire.
Grăsimea nesaturată este lichidă la temperatura camerei. Uleiurile sunt nesaturate. Nu ar trebui, deci, să le folosim pentru prăjeli! Aceste uleiuri participa la protecţia inimii şi a vaselor. Dacă le folosiţi în salată sau le puneţi peste orice aliment deja preparat. În niciun caz... pe foc.
Prin prăjire îndelungată şi repetată, uleiurile dezvoltă grăsimile trans, toxice înalte. Gogoşile, cartofii prăjiţi şi şniţelele sunt exemplele la îndemână. Aşadar, când gătiţi în acest mod, folosiţi o grăsime solidă la temperatura camerei. Seu de vită, untura, ulei de cocos, ulei de palmier. Şi lucraţi...într-un vas cât mai mic. Astfel, contactul cu oxigenul este limitat.
Cu cât suprafaţa de contact dintre ulei şi oxigen e mai mare. În contact cu oxigenul, la prăjire apar radicalii liberi - alte substanţe înalt toxice. Unele metale, de pildă coşurile în care se prăjesc cartofii pot acţiona ca promotori pentru autoxidare. E un motiv să evitaţi catofii prăjiţi făcuţi în restaurant sau la fast food.
Pe lângă toate acest detalii, important e să reţineţi că orice aliment scufundat în grăsime se transformă în bombă calorică. Nociva pentru întregul organism. Nu doar un pericol pentru siluetă! Un gram de ulei are în jur de 9 kilocalorii. Explicaţia este simplă. Energia solară e preluată de plante prin fotosinteză. Şi concentrată în seminţe. Din care se face acest ulei.
