Ce se întâmplă în creierul tău când fumezi și care este secretul renunțării la dependență
Fumatul, dar și pofta de dulce, sărat ori grăsimi, fac parte din rândul micro-fenomenelor care au loc la nivelul amigdalei, o structură a creierului unde se formează toate aceste emoții. Aici, se găsește și cheia renunțării la vicii.
Gestul fumatului dă siguranţă. O nevoie psihologică care e greu de combătut.
Nevoie de acceptare în… grupul care fumează e nevoia de supravieţuire a fiinţei umane. Nu prea avem cum să luptăm împotriva acesteia.
Şi, totuşi, cum să fac să mă las? În poveste nu intră voinţa. Nu vă lăsaţi de fumat prin voinţă.
Aceasta este amigdala din creier. O formaţiune prin care simţim emoţiile. Aici găsim şi centrul sevrajului. Amigdala e stimulată, în aceeaşi măsură, de emoţii şi de sevraj. Nu face diferenţa între ele.
Bogdana Bursuc, psiholog: „Mă simt rău pentru că sunt supărat. Mă simt rău că nu fumez. Persoanele care fumează scurcircuitează. În loc să numesc emoție, mi-e frică, numesc soluţia vreau o ţigară”
De fapt, să numiţi starea emoţională care vă face să puneţi mâna pe ţigară e primul gest. Terapia antifumat, ajutorul psihologic, începe de fapt renunţarea la fumat.
Dr. Magdalena Ciobanu, programul naţional antifumat: „Când oftezi, tragi aer în piept, expiri lent şi lung şi te calmezi. Şi omul când fumează, ce face, trage din ţigară, apoi expiră”
Oftatul şi căscatul sunt modalităţi fiziologice de relaxare. Țigara le mimează. De aceea, e greu să renunţaţi la aceasta. Pentru că, de fapt, renunţați la mimarea unei stări de relaxare. Aceasta apare înainte de dependenţa de nicotină.
Avem program naţional anti-fumat. Centrul principal este la Institutul Marius Nasta. Terapia începe cu ajutor psihologic.
Dependenţa fizică de nicotină se tratează, asemenea oricărei alte boli, cu medicamente, recomandate de medicul pneumolog.
Şi sunt eficiente!
