Beneficiile apei alcaline asupra organismului
În interiorul organismului uman se regăseşte un mediu creat de sânge şi limfă. Aciditatea oferă contextul potrivit pentru toate bolile.
Dacă, în schimb, mediul este uşor bazic, înseamnă sănătate. Pe aceste considerente, ni se recomandă consumul de apă alcalină.
Dar câtă apă alcalină ar trebui să bem, dacă dieta zilnică este formată din mezeluri, pâine albă, patisserie, dulciuri şi adivitivi alimentari? Calculele arată că ar fi mai multă decât poate permite stomacul. Să fie multă zilnic! Doar apa hidratează, niciodată sucul de fructe, cafeaua sau ceaiul. Supa şi laptele sunt alimente lichide, nu lichide de hidratare.
În comerţ există pe peste 50 de sortimente de ape minerale. Pe sticlă este descris inclusiv pH-ul. pH-ul sub 7 înseamnă pH acid, peste 7 înseamnă un pH basic. Indiferent ce sortiment alegeţi să consumaţi, în stomac intră într-un mediu acid - de fapt, cel mai acid mediu din organismul uman.
Dar tot ce mâncăm sau bem ajunge, până la urmă, în sânge. Informaţiile la îndemâna oricui spun că un mediu intern acid - format din sânge şi limfă - oferă contextul potrivit pentru toate bolile. Dacă, în schimb, e uşor bazic, putem sta liniştiţi.
Există câteva nuanţe. După ce trec prin mediul acid al stomacului, alimentele şi băuturile ajung în intestinul subţire. Aici se varsă sucurile produse de pancreas, care alcalinizează tot. Aşadar, toate alimentele şi băuturile devin brusc alcaline. Din intestinul subţire, sunt absorbite de sânge.
Prof. dr. ing. Dănuț Ionel Vaireanu, Facultatea de Chimie aplicată: „Organismul are propiul mecanism de a alcaliniza. În sânge avem între 7,35. 7 ,45 pH slab alcalin, prin stuctura sa de funcționare. Nu există un pH unitar pentru tot organismul.”
Dr. Şerban Damian, medic nutriţionist: „Mediul intern şi echilibru acido-bazic e foarte greu de modificat şi într-un sens şi altul. Ideea că mănânci şi se schimbe pH-ul sângelui e total greşită. Nu avem cum să schimbăm atât de uşor pH-ul sângelui pe cale alimentară.”
În interiorul aceluiaşi organism sănătos găsim, aşadar, un mediu acid - stomacul, spre exemplu. Avem şi unul alcalin, precum sângele, dar şi unul neutru - pielea. Când respirăm, plămânii reglează şi pH-ul intern.
Construcţia umană pare complicată, însă logica de la fundaţie este imbatabilă. Doar aşa putem rezista la agresorii din mediul exterior. Culmea, fortăreaţa poate fi slăbită doar din interior, ir noi suntem talentaţi la asta. Vă facem cunoştinţă cu stresul!
Stresul cronic determină cantităţi uriașe de hormoni de stres. Aceştia inhibă alt hornon numit vasopresină, care reglează cantitatea de apă din organismul uman. În felul acesta, e cel mai uşor să apară haosul și sângele, prin definiţie alcalin, să devină uşor acid.
Cum ne ajutăm? pH-ul mediului intern se reglează perfect prin mişcare. Dieta mediteraneană rămâne cea mai bună variantă. Neapărat, însoţită de foarte multă apă băută zilnic.
Prof. dr. ing. Dănuț Ionel Vaireanu, Facultatea de Chimie aplicată: „Că bei apă uşor alcalinizată, că bei apa de la robinet îmbuteliată, important este s-o bei! Dacă pH-ul din stomac n-ar mai fi acid, odată cu alimentele ingerate pătrund şi agenţi patogeni. Rolul acidul clorhidric este şi de a steriliza.”
Pe piaţa există sortimente de apă puternic alcalină, promovată drept făcătoare de minune. Fizică şi chimia au, şi de data aceasta, un mare „dacă”.
Prof. dr. ing. Dănuț Ionel Vaireanu, Facultatea de Chimie aplicată: „Ar echivala numai să aduci pul la echilibru cu o cisternă de 10 tone, peste 10.00 de tone de apă alcalină. Şi nici atunci nu reuşeşti, pentru că stomacul are o componentă care secretă acid clorihidric, în încercarea de compensa.”
Aşadar, stomacul este şi rămâne acid, indiferent de ceea ce mâncaţi sau beţi!
