A slăbit aproape 150 de kilograme într-un an. "În fiecare seară frigiderul meu era ca nou"
Aflăm povestea unui bărbat care a pierdut, într-un singur an, 150 de kilograme. Şi profităm de împrejurare pentru a vorbi puţin despre obezitate.
"Mă lupt de când eram copil cu greutatea", îşi aminteşte pacientul cu care am stat de vorba. De multe ori, avem impresia că celor în cauza le lipseşte voinţă când vine vorba de a reduce din porţii. Mergem însă în interiorul organismului, pentru a analiză stratul de grăsime. Şi încercăm să descifrăm o bună parte din misterele unei boli ce afectează unul din cinci români.
243 de kilograme: atât cântărea Cristian, acum un an. “Toată ziua ţigară şi cafea, iar seară frigiderul meu era ca nou, îl goleam în fiecare seară”, povesteşte el. “Un domn doctor, prieten foarte bun, mi-a spus că, dacă în următoarele 24 de ore, nu iau o decizie voi muri cât de curând. Cu greutatea imensă mă lupt de când eram copil. Nu am luat în calcul, nu am simţi nimic pînă greutatea m-a pus la pat.”
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În prezent, Cristian are în jur de 100 de kilograme. Viaţă i s-a schimbat radical.
“Să nu înţelegem greşit, creierul rămâne tot bolnav doar că am vrea dar nu mai avem cu ce”, spune el. “Când merg la o masă îmi comand o pizza, ce să caut eu cu o pizza cînd nu pot să mănînc niciun triunghi?”
În cazul lui, obezitatea morbidă a fost rezolvată prin chirurgie metabolică. Concret, stomacul i-a fost redus până la o dimensiune de neimaginat.
Modificările de după operaţie au impact asupra sistemului neuro-hormonal. Adică ţintesc substanţele care acţionează şi coordonează funcţiile digestive. Sigur, nu se poate opera toată lumea. Doar în România, un cetăţean din trei este supraponderal. Iar unul din cinci, obez.
Această grăsime produce diabet şi steatoză hepatică. O boală care are, drept ultima faza, ciroză. Tot grăsimea cauzează accidente vasculare.
Pînă acum am vorbit despre tratamentul invaziv. Înainte de acesta însă există metodele conservatoare - dietă şi activitate fizică, adică. Ambele sub supraveghere medicală, pentru a da rezultate.
Hrana este transformată de sistemul digestiv până la stadiul de glucoză. Această trebuie transportată, din sânge în celule, cu ajutorul unui vehicul. Insulină, în cazul nostru, un hormon produs de pancreas.
Odată cu primele kilograme în plus, apare şi un fenomen nedorit. Ni-l explică un medic ce s-a luptat, la rândul sau, cu greutatea. Florin Ioan Bălănică, medic nutriţionist: “celulele grase nu sunt prietene cu insulină. Glucoză nu reuşeşte să între în celulă, să se transforme în energie şi rămâne în circulaţie, deci glicemia creşte”.
Fenomenul poartă numele de rezistenţă la insulină. Precede diabetul cu zece până la 20 de ani şi este strâns legat de surplusul de grăsime. Procesul e reversibil, însă. Iar totul începe, aşa cum am spus mai devreme: cu dietă şi mişcare.
Sursa: Pro TV
Etichete: operatie, stomac, slabire, grasime, insulina, ingrasare,
Dată publicare:
01-10-2017 10:25
