Hollande vrea o conferinta ONU pentru Siria, pentru a stopa valul de migranti. Solutia: tabere in Turcia, Iordania sau Liban
Liderii europeni s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru un summit european consacrat imigratiei. Dupa un acord fortat privind impartirea a aproape 120.000 de refugiati, acestia incearca sa gaseasca o solutie pentru a opri fluxul de migranti.
Pe de alta parte, Comisia Europeana va sanctiona tara noastra si alte 19 state membre, pentru nerespectarea regulilor europene privitoare la azil.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
Sumarul evenimentelor:
► Presedintele Francois Hollande a propus organizarea unei noi conferinte ONU pentru Siria
► Un nou scandal intre Presedinte si Premier. Iohannis: "Suntem unici in sensul negativ cu un astfel de prim-ministru."
►Slovacia va contesta in instanta cotele obligatorii pentru migranti
► SCHEMA de repartizare a 120.000 de refugiati stabilita de JAI
►Iohannis s-a razgandit in privinta cotei obligatorii de imigranti: "Numarul nu e atat de mare".
► Ponta: Presedintele Klaus Iohannis "se duce degeaba la Bruxelles"
Liderii europeni vor sa gaseasca solutii pentru a reduce numarul de migranti ce ajung in Europa.
David Cameron, premierul britanic: "Europa are nevoie mai mult decat oricand de o abordare unitara a acestei crize. Trebuie, in primul rand, sa stabilizam tarile si regiunile de unde vin acesti oameni."
Pe de alta parte, Ungaria a anuntat ca doreste o mai buna protectie a frontierelor externe.
Victor Orban, premierul Ungariei: "Cred ca, daca grecii nu sunt in stare sa is apere granitele, atunci noi restul trebuie sa ii rugam frumos, fiindca Grecia este o tara suverana, sa lase alte tari membre sa ii apere granitele."
Liderii europeni reuniti la Bruxelles nu au mai discutat miercuri despre cotele obligatorii, subiect care a nemultumit inclusiv Romania. Agenda intalnirii s-a axat pe ajutorul pe care trebuie sa-l primeasca statele din care provin refugiatii, tari ca Turcia, Iordania sau Liban unde exista sau se vor infiinta tabere de refugiati astfel incat acestia sa nu mai vina spre Europa.
Slovacia va contesta in instanta cotele obligatorii pentru migranti
Premierul slovac Robert Fico a numit decizia Comisiei Europene un "diktat" si a anuntat ca o va ataca la Curtea Europeana de Justitie.
Slovacia va merge in instanta pentru a contesta cotele privind distributia solicitantilor de azil aprobat de ministri de interne din Uniunea Europeana, a declarat miercuri premierul slovac Robert Fico, citat de Reuters. 'Nu vom implementa aceste decizii ale JAI. Sistemul nu va functiona, iar Slovacia nu se va lasa obligata. Vom merge in doua directii: prima, vom depune o sesizare la curtea din Luxemburg... in al doilea rand, nu vom implementa decizia ministrilor de interne', a declarat Fico presei.
Conform deciziei ministrilor de interne de marti, Slovacia ar trebui sa accepte 802 refugiati, 190 din Italia si 612 din Grecia, a declarat purtatorul de cuvant al Reprezentantei Comisiei Europene in Slovacia, Andrej Kralik, citat de TASR. El a precizat ca acest numar ar putea fi redus daca tari non-UE precum Norvegia si Elvetia vor participa la schema de distributie
Victor Ponta, dupa plecarea lui Iohannis la Bruxelles: "Cand e vorba de declaratii sunt altii, dar noi suntem cu partea de munca"
Imediat dupa plecarea presedintelui Klaus Iohannis la Bruxelles, pentru a discuta despre criza refugiatilor, premierul Victor Ponta a declarat la inceputul sedintei de Guvern ca Executivul pe care il conduce va lua toate masurile necesare, deoarece "atunci cand e de treaba, tot la noi se vine".
"Ii multumesc vicepremierului Oprea pentru ceea ce a putut sa faca la consiliul JAI. Din pacate, modul in care noi ne-am pozitionat a fost evident minoritar. Poate ca domnul presedinte Iohannis astazi la Consiliul European va castiga si va impune punctul de vedere al Romaniei, dar cum nu ma bazez pe asta, ma bazez pe faptul ca dupa aceea tot noi trebuie sa facem treaba si vreau sa dau un mesaj foarte clar, a Guvernul se va pregati pentru a lua toate masurile necesare. Asta inseamna atitudine europeana si echilibrata, nu xenofoba si sovina ca a vecinilor nostri. Sa ne pregatim din punct de vedere logistic, din punctul de vedere al masurilor pe care trebuie sa le luam.
Bineinteles, eforturile vor fi coordonate ca si pana acum de vicepremierul Oprea, insa toate ministerele si institutiile trebuie sa punem umarul, ca atunci cand e de treaba, tot la noi se vine. Cand e vorba de declaratii sunt altii, dar noi suntem cu partea de munca si de aplicat si de lucruri care ne convins si lucruri care nu ne convin."
Ponta: Presedintele Klaus Iohannis "se duce degeaba la Bruxelles"
Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, la Palatul Parlamentului, ca presedintele Klaus Iohannis "se duce degeaba la Bruxelles", unde are loc sedinta Consiliului European, "pentru ca orice se decide acolo, mai putin politica externa a UE, tine de Guvern".
El a facut aceasta precizare, intrebat daca isi mentine punctul de vedere avansat pe vremea cand sef al statului era Traian Basescu, ca la Consiliul European trebuie sa mearga prim-ministrul.
"Va spun ce era si atunci si ce e valabil si azi. Presedintele se duce degeaba. Orice se decide acolo, mai putin politica externa a UE, tine de Guvern. De aceea toata lumea merge cu primul ministru. Cu foarte mici exceptii in care Constitutia prevede altfel. Acum, presedintele se duce, zice ceva, dupa aceea vine si imi spune mie..... Acesta este sensul, Consiliul European este un Guvern al UE si atunci, ati vazut, vorbeste domnul Leonard Orban despre refugiati, si... unde ii ducem, acasa la domnul Leonard Orban?", a afirmat Ponta.
Intrebat daca a fost informat de presedintele Iohannis, prima oara, cand s-a discutat despre situatia refugiatilor, Ponta a raspuns negativ. "Nu, dar in general aflu de la colegii mei premieri despre ce se discuta in Consiliul European si sunt la curent", a sustinut seful Executivului.
El a mentionat ca a avut o discutie cu seful statului, la inceput de mandat, pe aceasta tema, iar presedintele i-a spus ca el merge la Consiliul European. "Am avut o discutie la inceput, mi-a zis ca domnia sa merge. Merge, nicio problema, noi ii dam toate documentele. Daca ajungeam presedinte, mergea prim-ministrul la Consiliul European, ca asa are sens, are logica", a detaliat Victor Ponta.
Klaus Iohannis "Romania are un prim-ministru trimis in judecata. Suntem unici in sensul negativ cu un astfel de prim-ministru."
Un nou scandal s-a iscat intre presedinte si premier. De data aceasta, motivul este reprezentarea Romaniei la Consiliul European de la Bruxelles.
Victor Ponta a sustinut ca el ar fi indreptatit sa participe la reuniunea liderilor europeni, cata vreme se iau decizii care trebuie aplicate de Guvern.
"Niciodata, acest prim-ministru nu va participa la Consiliu", a venit raspunsul taios al lui Johannis.
Surprinzator, liderul PSD Liviu Dragnea i-a tinut partea sefului statului in acest caz.
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: "Acest prim-ministru nu va participa niciodata la Consiliul European. Romania are un prim-ministru trimis in judecata. Suntem unici in sensul negativ cu un astfel de prim-ministru."
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: "Mi se pare o abordare deplasata din partea prim-ministrului... fundamental deplasata, ca sa ma exprim asa."
In disputa presedinte -premier a intervenit si liderul PSD Liviu Dragnea, insa nu in favoarea colegului sau.
Liviu Dragnea, presedintele interimar al PSD: "Imi pare rau, eu cred ca presedintele Iohannis nu merge degeaba la Bruxelles. Niciodata nu cred ca presedintele Romaniei poa' sa mearga degeaba la Consiliul European, la Bruxelles."
Nu este prima data cand iese scandal la Bucuresti pe tema reprezentarii Romaniei. Si in timpul mandatului de presedinte al lui Traian Basescu, Victor Ponta a revendicat acest drept. Curtea Constitutionala a decis insa ca presedintele tarii este cel care ne reprezinta la Consiliu.
SCHEMA de repartizare a 120.000 de refugiati stabilita de JAI
Textul, adoptat marti, la Bruxelles, de majoritatea ministrilor de interne, stabileste deja destinatia precisa pentru 66.000 de refugiati. Dintre acestia, Romania urmeaza sa primeasca 2.475. Dar ne va reveni o parte si din restul pana la 120.000. Dupa reuniunea ministeriala de marti, de la Bruxelles, miercuri are loc un summit extraordinar al Uniunii Europene, consacrat tot crizei migrantilor. Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiati aflati in Grecia, Romania ar urma sa primeasca 1.890. Din alti 15.600 de extracomunitari aflati in Italia, Romania ar urma sa primeasca 585. Numarul total al refugiatilor care ar urma sa ajunga in Romania conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.
Romaniei ii revin alti 2.362 de refugiati potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiati. Aceste cifre se adauga la cei 1.705 de refugiati stabiliti deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele doua mecanisme de relocare ramane deci acelasi cu cel propus de CE in cazul Romaniei - 6.351 de refugiati (1.705 plus 4.646).
Potrivit deciziei luate marti seara, Franta va primi 3.064 de imigranti din Italia si 9.898 din Grecia, in timp ce Germania 4.027 din Italia si 13.009 din Grecia. Ungariei i-ar reveni 306 refugiati din Italia si 988 din Grecia.
Alti 54.000 de refugiati urmeaza sa fie distribuiti conform aceleiasi formule dupa o propunere in acest sens facuta de Comisia Europeana si aprobata de Consiliul pentru Justitie si Afaceri Interne.
Jean Asselborn, reprezentantul presedintiei UE: "Am obtinut un acord in Consiliu cu o foarte, foarte mare majoritate. Anumite state membre nu s-au alaturat acestei largi majoritati. Au exprimat alte puncte de vedere, legitime, cu siguranta."
Romania s-a opus, considerand ca "impunerea unor cote obligatorii nu reprezinta o solutie viabila la problema refugiatilor. Sunt tratate, astfel, doar simptomele imediate si nu cauzele fenomenului. O provocare de asemenea anvergura nu poate fi rezolvata prin impunerea unui sistem automat de redistribuire a imigrantilor".
Premierul slovac Robert Fico a respins ceea ce el numeste "diktatul" Uniunii Europene. A spus raspicat ca atat timp cat el va fi la sefia guvernului, in Slovacia NU vor fi puse in aplicare cote de refugiati.
"Numai viitorul ne va arata ce greseala s-a facut" - a fost reactia presedintelui ceh. Iar ministrul ceh de interne a scris pe Twitter, imediat dupa reuniunea ministeriala de la Bruxelles, ca "Foarte curand vom descoperi ca "imparatul e gol". Bunul simt s-a pierdut pe drum, azi!"
Acelasi ministru ceh i-a taxat pe polonezi ca s-au "desolidarizat" de vecinii lor. Asta pentru ca, in ciuda refuzului anuntat initial, Polonia s-a declarat pana la urma dispusa sa primeasca mai multi refugiati.
Rafal Trzaskowski, viceministru polonez de externe: "Stiam ca nu aveam nicio sansa sa blocam decizia, asa ca am negociat cea mai buna solutie opentru Polonia si Europa".
Luarea deciziei altfel decat prin consens, desi prevazuta in tratate, e o raritate. Folosirea ei intr-o problema atat de sensibila e de natura sa alimenteze discursul eurosceptic. Negociatorii si-au luat totusi unele precautii semantice, evitand in documentul final sintagma "repartizare obligatorie", avansata de Comisie. Dar asta nu inseamna nimic.
Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe: "Nimeni nu are dreptul sa nu fie de acord, daca decizia e luata de o majoritate calificata."
Dupa decizia de marti seara, 120.000 de imigranti vor fi impartiti intre statele membre in urmatorii doi ani, iar procesul ar trebui sa inceapa in saptamanile urmatoare. Vestea ca pot fi trimisi in alta tara decat cea dorita nu i-a incantat pe refugiati.
Refugiat: "Intrebati pe oricine de aici. Daca nu ne accepta Germania, ne ducem inapoi in tara noastra. E Germania sau nimic".
In aceasta seara, liderii europeni vor aproba ajutoare banesti pentru Turcia, Liban si Iordania. Uniunea vrea sa imbunatateasca traiul din taberele de refugiati de acolo, pentru ca ei sa nu mai porneasca spre Europa.
Francois Hollande: "Europa si-a asumat responsabilitatile"
Frans Timmermans, Comisia Europeana: "Decizia pe care am luat-o astazi nu va rezolva criza refugiatilor. Dar, prin aceasta decizie, vom fi in masura sa parcurgem pasii urmatori, ca sa ne asiguram ca ne vom proteja mai bine granitele externe."
"Europa si-a asumat responsabilitatile" fata de refugiati, a spus presedintele Frantei, aflat in vizita la Londra, unde s-a intalnit cu premierul britanic David Cameron. Hollande a fost intrebat si despre posibilitatea sanctionarii tarilor care nu respecta acordul. A raspuns sec - "exista reguli in Europa".
Potrivit unor surse, Angela Merkel va propune, la summitul de miercuri, ca tarile care nu vor sa primeasca numarul de imigranti care le revine sa plateasca 6.500 de euro pentru fiecare refugiat.
Asadar, Romania ar avea de dat aproape 30 de milioane de euro pentru cei 4.566 de refugiati pe care nu-i doreste.
Din totalul de 6.351 de imigranti pe care vrea sa ni-i aloce Comisia Europeana, Bucurestiul a declarat in mod insistent ca poate sa gazduiasca si sa integreze fix 1.785.
Cu sau fara cote obligatorii, Uniunea Europeana trebuie sa imparta rapid 120.000 de imigranti, in afara celor 40.000 de care s-a vorbit in luna mai. Trebuie golite rezervoarele de migranti atat din tarile de intrare, cat si din cele de tranzit.
Povara e prea mare, cu 15.600 de oameni in Italia, 50.400 in Grecia, ca tari de intrare, si 54.000 in Balcani, in tarile de tranzit.
Atentie, este vorba de alti oameni, fata de cei 500.000 ajunsi in Germania, din care jumatate in ultimele saptamani. A doua prioritate pentru UE este sa-si faca frontierele impenetrabile pentru fluxurile migratorii uriase si tendinta se vede deja pretutindeni. Dar asta se va intampla concomitent cu acordarea unui ajutor de 12 miliarde de euro pentru Turcia, Liban si Iordania, tari care gazduiesc 4 milioane de refugiati si de unde UE spera ca acestia sa nu mai plece.
Asta ar insemna ca acei oameni sa aiba conditii mai bune de trai, nu in tabere eterne de refugiati, iar tarile acestea sa fie declarate sigure. Un ajutor mai vine si de la americani, care vor lua in urmatorii doi ani 185.000 de refugiati.
Ponta: Consiliul European poate sa schimbe in tot sau in parte decizia Consiliului JAI privind cotele de refugiati
Premierul Victor Ponta a afirmat marti seara ca miercuri Consiliul European "poate sa schimbe in tot sau in parte" decizia de marti a Consiliului extraordinar JAI privind cotele obligatorii de refugiati si a apreciat ca vicepremierul Gabriel Oprea si-a indeplinit "foarte corect si normal" mandatul pe care il avea de la CSAT.
"Am fost in minoritate si votul a decis altceva. Mai mult de atat nu as vrea sa comentez pentru ca maine dl Iohannis merge la Consiliul European si poate schimba domnia sa acolo. (...) Consiliul European e cel care ia deciziile cele mai mari ca acolo sunt sefii de guvern, plus domnul Iohannis si cu presedintele Frantei, restul sunt prim-ministri acolo. La JAI sunt ministri de Interne. Sigur ca maine Consiliul European poate sa schimbe in tot sau in parte decizia de astazi (...). Eu sper (...) ca mai se pot negocia anumite lucruri. Putem sa discutam dupa ce maine seara dl Iohannis va spune ce s-a decis la Consiliul European", a declarat seful Guvernului.
Intrebat daca Romania are bani pentru a putea primi un numar mai mare de refugiati, Ponta a spus ca "nu e o problema de bani". "Problema se pune de capacitatea noastra logistica si de capacitatea de a-i integra in societate. Nu cred ca ideea este sa luam niste oameni si sa-i tinem undeva inchisi, ca nu asa se face. Ideea este de a incerca sa le oferim un mod de viata pana cand se pot intoarce in tarile lor. Ceea ce astazi, cand vorbim, nu avem o asemenea experienta. Nu suntem America sau Franta, care sa fi avut o experienta... populatii importante de integrat in Romania, dimpotriva", a explicat Ponta.
Uniunea Europeana a aprobat marti, la reuniunea ministrilor de interne si ai justitiei, cu 'o larga majoritate', repartizarea a 120.000 de refugiati intre statele membre. 'Decizia de relocalizare a 120.000 de persoane (a fost) adoptata cu o larga majoritate de state membre', a anuntat presedintia luxemburgheza a Consiliului UE pe Twitter.
Pe aceeasi retea de socializare, ministrul de interne ceh Milan Chovanec a precizat ca Cehia, Slovacia, Romania si Ungaria au votat impotriva, iar Finlanda s-a abtinut. Detaliile planului aprobat marti nu au fost facute publice deocamdata.
Presedintele Klaus Iohannis participa la Consiliul European extraordinar
Presedintele Klaus Iohannis participa miercuri la reuniunea Consiliului European extraordinar informal de la Bruxelles.
De la ora 19,00, el va participa la Bruxelles la reuniunea informala extraordinara a Consiliului European. Ulterior, presedintele Iohannis va merge la New York, unde va lua parte la Summitul Organizatiei Natiunilor Unite.
Summitul extraordinar al UE are loc la solicitarea Germaniei, in contextul crizei imigrantilor, la o zi de la un consiliu extraordinar al ministrilor de Interne pe acelasi subiect.
