Libertate de exprimare sau libertatea de a jigni? Dezbaterea aprinsa despre libertatea presei dupa atacul de la Charlie Hebdo
Atentatul de la Charlie Hebdo a starnit poate cea mai patimasa dezbatere despre libertatea presei din ultimii ani. Libertate de exprimare sau libertatea de a jigni? Aceasta este intrebarea care desparte doua tabere la fel de inversunate.
De o parte sunt cei care sustin dreptul neingradit la exprimare, reuniti sub deviza "Eu sunt Charlie". Le raspund cei care cred ca jurnalistii de la Charlie Hebdo au abuzat de acest drept pentru a raspandi mesaje ofensatoare la adresa minoritatilor religioase.
Unul dintre primii jurnalisti care au criticat politica editoriala de la Charlie Hebdo a fost editorul sef al Financial Times, Tony Barber. Intr-un editorial publicat online, acesta scria: "Franta este tara lui Voltaire, dar prea des iresponsabilitatea editoriala a predominat la Charlie Hebdo", calificand drept "stupida" atitudinea publicatiei.
La scurt timp, editorialul a fost republicat intr-o versiune mai putin critica, iar termenul "stupid" a fost inlaturat. In plus, ziare ca The Telegraph, New York Daily News si posturile de televiziune CNN, CBS si ABC au ales sa nu prezinta caricaturile cu Mahomed ori sa le blureze.
"Dupa 2005, cand au aparut caricaturile din Danemarca, cele mai multe institutii de presa din Occident au tinut seama de revoltele care au urmat si nu au mai publicat caricaturile si nici altceva similar. Singurul ziar care a continuat sa o faca a fost Charlie Hebdo", spune un comentator.
Revista si-a asumat caracterul provocator, intr-o societate in care satira face parte din cultura politica a tarii. Folosind un ton nonconformist, Charlie Hebdo are o orientare profund antireligioasa si de stanga, publicand articole despre extrema dreapta, catolicism, islam, iudaism, cultura si politica. Publicatia nu a abdicat de la principiile ei nici dupa ce a devenit tinta unor amenintari serioase in 2006, cand a publicat prima data caricaturi cu profetul Mahommed.
"Desenele pe care ei le fac, infatisand musulmani si pe profet, sunt rasiste. Este ca si cum ai desena o persoana de culoare, ca pe un animal de la Zoo si pe un evreu ca pe un bancher smecher. Europa a trecut prin asta si a ajuns la concluzia ca este gresit sa demonizezi o categorie in acest fel. Singura categorie care nu beneficiaza de asta sunt musulmanii", spune un comentator.
Ii raspund jurnalistii care isi apara dreptul de a se exprima asa cum cred de cuviinta: "Avem dreptul de a ofensa si de a critica si de a ridiculiza ideile religioase ale persoanelor."
"Oamenii aflati la putere se pot ridiculiza cat vor, dar cand esti demonizat si nu ai putere... Vorbim despre cei din straturile de jos ale societatii... Acestia sufera cel mai tare", spune un comentator.
De aici si pana la un masacru precum cel de la Paris este o cale extrem de lunga. Nici macar nu e vorba neaparat de credinta religioasa ofensata, sustine fostul jihadist Mubin Shaikh. Unii dintre aliatii sai de odinioara, spune el, folosesc Islamul drept scuza ca sa ucida.
Mubin Shaikh, fost jihadist: "Sunt indivizi care au o predispozitie pentru violenta. Lor le e mult mai usor sa comita asemenea acte".
Brian Todd, corespondent CNN: "Ce ii face pe acesti indivizi sa creada ca e in regula sa omoare?"
Mubin Shaikh, fost jihadist: "Preceptele islamice te indeamna sa-l iubesti pe Profet mai mult decat pe propriii parinti. Daca cineva iti insulta mama, o sa simti impulsul sa ripostezi. Cei mai multi n-o facem, pentru ca am avea probleme, am fi arestati. Pentru acesti indivizi asta nu conteaza. Daca Profetul a fost insultat, se simt indreptatiti sa atace."
In schimb, nici vorba sa se lepede de integrism un cleric musulman din Marea Britanie. El a semnat joi, in USA Today, un controversat editorial in care argumenta ca musulmanii au obligatia sa-l apere pe Profet.
Brian Todd, corespondent CNN: "Cum se poate justifica uciderea unor oameni nevinovati, fie si pentru a-l onora pe Profet?"
Anjem Choudary, cleric musulman radical: "Pai, daca vobim de oameni nevinovati, atunci sa vorbim si de Irak, Siria, Afganistan, sa vorbim de ce face CIA, de inchisoarea de la Guantanamo. Musulmanii doar reactioneaza la asta".
Publicarea in USA Today a unor asemenea opinii a atras un val de indignare. "E ca si cum i-ai da drept replica lui Hitler", au comentat unii. De altfel, clericului britanic ii raspund polemic fratii lui intru credinta.
Egiptean stabilit in Franta: "Cine a facut asta s-a exclus din Islam. Daca te simti insultat de niste vorbe, riposteaza tot cu niste vorbe!"
Sa devina tapi ispasitori e un cosmar trait adesea de musulmani.
Antoine Basbous, analist politic franco-libanez: "Daca musulmanii sunt stigmatizati, ei pot bascula in tabara radicalilor. Iar daca se alatura fanaticilor, atunci vor fi stigmatizati. Asadar, miza e pastrarea unui echilibru, a respectului reciproc. Trebuie ca musulmanii din Franta sa impartaseasca sentimentul national de oroare in fata acestei crime".
Constient de contextul extrem de sensibil, scriitorul francez Michel Houellebecq a anuntat ca isi suspenda turneul de promovare a celui mai recent roman al lui, "Soumission". Cartea a starnit deja o controversa imensa, dupa ce a fost acuzata in anumite cercuri ca ar sprijini islamofobia.
