Ziua Internaţională a Copilului Dispărut: 7.572 de sesizări privind dispariţiile de copii, soluţionate în decurs de un an
Peste 7.500 de sesizări privind dispariţiile de copii, soluţionate de poliţişti în decurs de un an.
În majoritatea cazurilor este vorba despre copii în vârstă de peste 14 ani, anunţă IGPR cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului Dispărut şi Exploatat Sexual.
„În perioada 30.04.2021 – 20.04.2022, la nivelul Poliţiei Române, au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind dispariţiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 5.315 minori mai mari de 14 ani. Menţionăm că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruţi, deoarece acelaşi copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut. Majoritatea copiilor dispăruţi sunt găsiţi de poliţişti în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării. Astfel, în perioada de referinţă, au fost rezolvate 7.572 de sesizări”, anunţă IGPR.
Totodată, de la declanşarea războiului în Ucraina, Asociaţia Telefonul Copilului a fost informată de Missing Children Europe şi de organizaţia neguvernamentală ucraineană Magnolia în legătură cu dispariţia unor copii ucraineni. Cazurile semnalate au fost transmise către Poliţia Română, conform parteneriatului încheiat între cele două entităţi, iar cei trei copii au fost identificaţi pe teritoriul României, aflându-se acum în siguranţă.
De asemenea, prin structurile de cercetare şi prevenire a criminalităţii, au fost desfăşurate peste 4.000 de activităţi preventive, în cadrul campaniilor de prevenire a dispariţiilor de copii, la nivel naţional.
De asemenea, la nivelul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii a fost realizat Studiul privind dispariţiile de minori, conform căruia, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea dispariţiilor, se regăsesc: lipsa de atenţie sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriţi sau ignoraţi; lipsa de control al situaţiei şcolare a copiilor, în ceea ce priveşte frecvenţa la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de convieţuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncţionale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerşetoriei, lipsa de organizare a vieţii, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcţiei de educaţie a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor faţă de copii, spiritul de aventură etc.
„În pandemie, prevenirea părăsirii voluntare a domiciliului de către minori a reprezentant un procentaj semnificativ pentru situaţiile de consiliere psihologică şi juridică oferite de Asociaţia Telefonul Copilului. 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică şi juridică oferite de Asociaţia Telefonul Copilului au menţionat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluţie pentru evadarea din situaţiile de neînţelegere cu părinţii, iar 19,9% au menţionat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor", precizează IGPR.
Etichete: politia romana,
