Ziua Forţelor Terestre, marcată astăzi, odată cu sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

Ziua Forțelor Terestre

Ziua Forţelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creştină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, patronul spiritual şi ocrotitorul acestei categorii de forţe ale armatei.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal şi străpungând cu suliţa un balaur, a rămas peste veacuri model de curaj în lupta cu diavolul. A fost ocrotitorul Armatei lui Ştefan cel Mare, icoana sa fiind pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale domnitorului Moldovei. Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică, potrivit portalului http://www.crestinortodox.ro.

Forţele Terestre reprezintă o componentă importantă a sistemului naţional de apărare a securităţii României, având capacitatea de a acţiona în toată gama operaţiunilor militare. Armata de uscat reuneşte armele şi specialităţile care au compus-o şi care se regăsesc şi în prezent în componenţa sa: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc, potrivit volumului "Calendarului Tradiţiilor Militare" (2010).

Bazele moderne ale Forţelor Terestre datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a Revoluţiei de la 1848, a întemeierii statului român modern prin Unirea de la 1859 şi a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza, principalele arme şi specialităţi componente existând încă din anii 1859-1860.

Cu prilejul Zilei Forţelor Terestre, se organizează manifestări în toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţii din Afganistan, ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, concerte ale muzicilor militare şi spectacole artistice susţinute de formaţiile cercurilor militare, potrivit www.forter.ro.

Citește și
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

În 2020, în contextul pandemiei cu COVID-19, militarii români au participat la acţiuni de prevenire a răspândirii noului coronavirus, sprijinind autorităţile centrale şi locale prin misiuni în Bucureşti şi în ţară, care au inclus: instalarea unor spitale de campanie, a unor corturi pentru organizarea fluxurilor de triaj epidemiologic în spitalele militare şi civile din ţară; transport aerian a unor echipamente de protecţie medicală; întărirea prezenţei şi asigurarea fluidizării traficului la punctele de trecere a frontierei; patrulare şi sprijinirea lucrătorilor Ministerului Afacerilor Interne în activităţi de ordine publică; însoţirea de convoaie de transport persoane; decontaminarea şi dezinfectarea căilor rutiere; acţiuni de asistenţă umanitară în beneficiul persoanelor aflate în dificultate, precum distribuire de alimente şi de produse de strictă necesitate; participare la campanii de donare de sânge etc.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Armata Română va investi 300 de milioane de dolari în drone. Cum vor fi folosite
Armata Română va investi 300 de milioane de dolari în drone. Cum vor fi folosite

Armata Română se pregătește să investească peste 300 de milioane de dolari în drone care vor supraveghea frontiera, spațiul maritim, ori vor fi folosite în misiuni de culegere de informații.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.