Zeci de orașe nu mai îndeplinesc condiția principală pentru a fi așezări urbane. „Ca la ţară mă simt”
36 de orașe din România au mai puțin de 5.000 de locuitori, arată ultimul Recensământ. Astfel, nu mai îndeplinesc principala condiție pentru a fi așezări urbane. În această situație sunt și stațiuni celebre de pe Valea Prahovei.
Nici la ceilalți indicatori, precum modernizarea străzilor și extinderea sistemului de canalizare, existența unui spital sau a unui liceu, nu stau prea bine. Iar dacă se transformă în comune, ar avea posibilități și mai mici de a atrage finanțare pentru dezvoltare.
Cunoscuta stațiune Predeal din județul Brașov mai numără acum doar 4.020 de locuitori. Statutul de oraș devine astfel fragil și mai este valabil doar pe hârtie. Oamenii se plâng că nu au locuri de muncă, pentru că vechile întreprinderi au dispărut.
Localnică: „Au fost spălătoriile OJT-ului de lenjerie pentru vile, hoteluri. Toate sunt lăsate în paragină."
Localnică: „Ca la ţară mă simt, nu ca la oraş!"
Sorin Ciobanu, primar Predeal: „Dacă e să ne referim la unități de învățământ, la policlinici, la spații verzi, părerea mea e că îndeplinim toate celelalte criterii."
Cu 3.901 locuitori și Azuga este într-o situație similară.
Localnic: „Așa arată, așa ne comportăm, așa suntem: comună!"
Localnic: „Gropi, strici mașina aici, toți ne stricăm mașina!"
În schimb, în birouri, autoritățile locale se gândesc la...dezvoltare.
George Barbu, primar Azuga: „Sunt peste 25 milioane de euro contracte semnate cu UE, în diferite proiecte de infrastrutură a orașului."
Potrivit legii, o localitate se poate numi oraș dacă are minimum 5.000 de locuitori și o serie de dotări specifice mediului urban: alimentare cu apă, străzi modernizate, hidranți, spital și liceu, printre altele.
Și Slănic Moldova este departe de a îndeplini condițiile. 60% din oraș nu are canalizare, copiii merg la școala în altă parte dacă vor să obțină o diplomă de bacalaureat, iar calul și căruța au rămas principalele mijloace de transport.
Localnică: „Apa potabilă vine exact din râul care curge aici. Noi cumpărăm apă să facem mâncare."
Localnic: „Nu am gaze, nu am canalizare!"
Locuitorii Slănicului ar plăti impozite de două ori mai mici dacă ar orașul ar deveni comună. Ca să schimbe rangul localității ar fi nevoie, însă, de un referendum. Iar rezultatul ar trebui validat prin hotărâre de consiliu local și printr-o lege dată de Parlament. Însă, procedura este una destul de greoaie.
Gheorghe Baciu, primar Slănic Moldova: „Noi nu am primit niciun ban de la Consiliul Județean niciodată, numai comunele primesc și atunci poate că o să primim și noi niște bani."
Totuși, ideea nu este să devii comună după ce ai fost oraș.
Cătălin Frangulea, Agenția Metropolitană Brașov: „Un oraș care devine comună va descoperi că are acces la finanțări care sprijină comunitatea agricolă mai degrabă, spre exemplu lanțuri de procesare, pe când, în calitate de oraș, focusul era pe rețele edilitare, pe servicii publice, pe dezvoltare socială."
Printre orașele cu cel mai mic număr de locuitori din țară se numără Băile Tușnad, Nucet, Băile Govora și Borsec, cu mai puțin de 3000 de locuitori. Prin comparație, cea mai mare comună din țară, Florești, din Cluj, are o populație de peste 52.000 de locuitori.
