„Acum e țara mea”. Cât de grea li se pare limba română muncitorilor străini. Ce părere au despre România
Deși în România este o criză acută de forță de muncă, firmele nu mai reușesc să angajeze ușor muncitori străini.
A crescut rata de respingere a acestora la interviurile premergătoare pentru viză pentru că nu știu bine limba engleza. Astfel, 18.000 de posturi au rămas neacoperite.
Kavindu este din Sri Lanka și lucrează în România de patru ani.
R: Ți se pare grea limba română?
Kavidnu Umayanga, muncitor străin: „Nu, nu e grea. Dacă vrei, poți. Nu e greu pentru noi limba română. Foarte, foarte ușor. Față de engleză, e mult mai ușor româna”.
R: Cum ați învățat-o?
Kavidnu Umayanga, muncitor străin: „Am învățat cu colegii mei și cu ei vorbesc. Am venit cu soția mea. Rămânem aici, nu plecăm. Acum e țara mea”.
Cei mai mulți dintre angajatori îi ajută pe muncitorii străini să meargă la cursuri de limba română.
Lama s-a mutat din Nepal în România de șapte ani și are un sfat pentru cei ca el.
Lhakpa Tenji Lama, muncitor străin: „Mulți muncitori nu vorbesc engleză, asta este adevărat. În comunitatea noastră aproximativ 45% nu cunosc limba engleză. Din experiența mea, oriunde merg sunt de asemenea mulți români care nu știu engleză sau știu, dar nu vor să vorbească în engleză. Cred că în situația asta, cine vrea să vină în România trebuie să învețe și limba română. Limba română e foarte importantă”.
Motivul pentru care numărul muncitorilor străini ajunși în România a scăzut
Totuși, în ultima perioadă numărul muncitorilor străini ajunși în România a scăzut, deși avem mare nevoie de ei.
Conform Patronatului Importatorilor Forței de Muncă, în ultimele luni, între 25% și 50% dintre candidați au fost respinși - în cele mai multe dintre cazuri pentru că nu cunoșteau limba engleză.
La ambasada din New Delhi de exemplu, într-o singură lună au fost respinse mai multe dosare decât în ultimii cinci ani. Interviurile de acceptare sunt din ce în ce mai stricte, se plâng reprezentanții patronatelor.
Romulus Badea, vicepreședinte patronatul importatorilor de forță de muncă: „Angajatorul depune un efort în selectarea candidaților, apoi are 2-3 luni pentru obținerea avizului de muncă, așteaptă programrea candidaților pentru viză, unde poate să fie 1/2/3 sau 5 luni. Candidatul se prezintă la interviu și este respins. Și atunci brusc s-a pierdut munca de undeva între 4 și 8 luni de zile. Statul român, nu în ultimul rând, pierde prin faptul că acești angajați, acești cetățeni străini care deveneau angajați în România, ar fi contribuit la bugetul de stat”.
În prezent este mare nevoie de lucrători în construcții, industria ospitalității, agricultură și curierat. Principalele țări furnizoare de forță de muncă sunt Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India, Pakistan, Vietnam, Turcia și Maroc.
Etichete: forta de munca, limba romana, muncitori straini, myimpact,
