Vladimir Putin a ordonat ridicarea gradului de alertă pentru forțele nucleare. Ce spune Washingtonul

Decizia face mai ușoară eventuala lansare a armelor nucleare, dar analiștii apreciază că este mai degrabă o cale pentru Putin de a trimite un semnal către NATO, decât o semnalare a intenției de folosire a armelor nucleare.

Washingtonul a catalogat decizia drept inacceptabilă

De dimineață, trupele ruse au intrat în Harkov, dar, potrivit guvernatorului, forțele ucrainene au recuperat controlul asupra orașului.

Citește și

Putin a ordonat forțelor de descurajare nucleară să intre în stare de alertă maximă

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Vladimir Putin: „După cum vedeți, nu numai că țările occidentale iau măsuri neprietenoase împotriva țării noastre în dimensiunea economică, mă refer la sancțiunile ilegale pe care toată lumea le cunoaște foarte bine, dar și înalții oficiali ai principalelor țări NATO își permit să facă declarații agresive în ceea ce privește țara noastră. Ordon ministrului apărării și șefului Statului Major să pună forțele de descurajare ale armatei ruse în alertă specială de luptă.”

De dimineață, forțele ruse au intrat la Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. S-au dat lupte de stradă până în centrul oraşului.

Soldaţii ruşi au întâmpinat o rezistenţă acerbă. Pe reţelele de socializare au apărut imagini cu vehicule militare incendiate. De altfel, guvernatorul a anunțat ulterior că Harkovul „a fost curățat de inamici”.

Spitalul pentru copii din Harkov a fost mutat într-un adăpost de apărare anti-aeriană.

Localnic: „E o saltea acolo, du-te la culcare!”

Localnic: „Nu. Noi aici trăim acum. Asta este casa noastră.”

În raidurile de azi-noapte din zona Harkovului a fost lovită și o conductă de gaze

În continuare, bombardamentele au zguduit suburbiile Kievului. O rachetă a lovit un depozit de carburanţi dintr-un oraş situat la 20 de kilometri de capitală, unde se află şi o importantă bază aeriană. Fumul toxic degajat - încă o primejdie, au avertizat autorităţile.

Dar rachetele au explodat şi în zone rezidenţiale. Sunt victime şi zeci de oamni au fost evacuaţi dintr-un bloc de 9 etaje.

Totuşi, nu a avut loc un atac aerian masiv cu rachete asupra capitalei, aşa cum erau avertismentele. Însă, de la miezul nopţii, sirenele au sunat în repetate rânduri. Şi locuitorii capitalei au fost nevoiţi din nou să coboare în staţii de metrou şi în adăposturi, amenajate într-o parcare subterană.

Vladimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: „Întreaga lume a văzut: ucrainenii sunt puternici, ucrainenii rezistă, ucrainenii sunt curajoşi."

Unii oameni merg în grup direct spre un tanc rusesc, pentru a-i opri avansarea. Armata ucraineană le-a transmis îndrumări ucrainenilor obişnuiţi, care iau parte la mişcarea de rezistenţă civilă: „Faceţi cât mai multe bombe incendiare. Îndepărtaţi indicatoarele rutiere pentru ca inamicul să se orienteze mai greu. Doborâți arbori pe şosele pentru a bloca mişcarea inamicului.”

Localnic: „La început eram speriaţi, dar acum suntem gata să luptăm. Şi vom lupta din răsputeri!”

John Sparks, corespondent Sky News: „O armată se formează spontan în mijlocul oraşului. Mulţi au prea puţină experienţă militară sau deloc. Dar nu pare să conteze pentru aceşti oameni.”

Ucraina susține că a distrus un convoi militar rusesc cu o dronă militară furnizată de Turcia

Rezistenţa armatei ucrainene se bazează şi pe armele uşoare anti-tanc. În aceste imagini se văd două blindate prinse în ambuscadă, iar militarul ucrainen are un lansator portabil de rachete anti-tanc, dintre cele primite de la Marea Britanie. Acum şi Germania a confirmat că trimite Ucrainei 1.000 de arme anti-tanc şi 500 de rachete aer sol Stinger.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Președintele Putin a creat o nouă realitate odată cu invadarea Ucrainei. Acesată nouă realitate cere un răspuns clar. Noi l-am dat. Am decis că Germania va livra arme Ucrainei pentru apărarea țării.”

Kremlinul a anunţat că o delegaţie a sosit în Belarus, ostentativ, pentru aşa-zise negocieri cu Ucraina la Minsk.

Volodimir Zelenski: „Dacă nu ar fi fost acțiuni agresive de pe teritoriul Belarusului, am fi putut vorbi la Minsk. O întrevedere poate avea loc, însă, în alte oraşe. Desigur, vrem pace, vrem să ne întâlnim și să punem capăt războiul.”

Ulterior Zelensky a confirmat că negocieri, dar nu la nivel înalt, vor avea totuși loc, undeva la granița dintre Belarus și Ucraina.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5