Viena nu glumește. Care sunt cele cinci condiții impuse României de Austria pentru aderarea la Schengen

×
Codul embed a fost copiat

Înainte de a fi eliminate, controalele la frontierele terestre ale României trebuie intensificate. Este una dintre cele cinci condiții înscrise explicit în acordul dintre România, Bulgaria și Austria privind extinderea Schengen.

Documentul, aflat pe pagina de internet a Consiliului Europei mai prevede, și că Austria, țara care s-a opus până acum intrării României și Bulgariei în zona de liberă de circulație, va mai putea efectua controale inopinate pe aeroporturile sale, deși acestea, teoretic, vor fi eliminate.

Sunt cinci condiții clare înscrise în acest document al Consiliul Europei, inclus în procedura de aprobare a extinderii Schengen.

Astfel, prima condiție se referă la întărirea protecției la frontierele externe ale Uniunii Europene. Include: triplarea prezenței Frontex adică a personalului din Agenția europeană însărcinată cu controlul frontierelor la granița Bulgariei cu Turcia dar și la cea bulgaro-sârbă, ajutor financiar substanțial pentru protejarea granițelor externe ale UE din România și Bulgaria prin achiziționarea de echipamente performante, dar și consolidarea proiectelor pilot implementate deja la frontierele externe bulgaro-turcă și româno-sîrbă.

A doua condiție prevede sporirea controalelor la frontierele terestre dintre România și Bulgaria și dintre România și Ungaria cu echipe multidisciplinare și un sistem de filtre multiple pentru a limita migrația ilegală.

Citește și
schengen romania bulgaria
Bulgaria precizează că pentru admiterea parţială în Schengen NU a acceptat condiţii suplimentare

A treia obligație asumată în acord este ca România și Bulgaria să respecte în totalitate prevederile acordului de la Dublin. Asta înseamnă să accepte imediat înapoi solicitanții de azil din Uniunea Europeană care au trecut mai întâi printr-una din cele 2 țări. Iar acest lucru trebuie să se întâmple fără limitări privind numărul total și cu răspuns rapid de cel mult 3 zile lucrătoare la orice cerere de retrimitere a azilanților.

A patra condiție prevede detașarea unor consilieri în materie de documente, inclusiv consilieri austrieci, pentru zborurile relevante la aeroporturile din Bulgaria și România, dar și controale prin sondaj la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.

Și, în fine, ultima obligație din acord este de fapt angajamentul de a discuta în 2024 despre un spațiu Schengen funcțional și lucrări pregătitoare pentru luarea unor măsuri compensatorii la granița cu România și Bulgaria.

Așa cum știți deja, este oficial, România și Bulgaria vor intra în spațiul de liberă circulație cu frontierele aeriene și maritime de la 31 martie 2024.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Când ar putea intra România în Schengen și cu frontierele terestre.
Când ar putea intra România în Schengen și cu frontierele terestre. "Țara noastră este discriminată"

Anunțată de politicieni în urmă cu o săptămână, aderarea României la spațiul Schengen a fost parafată și la Bruxelles.

Bulgaria precizează că pentru admiterea parţială în Schengen NU a acceptat condiţii suplimentare
Bulgaria precizează că pentru admiterea parţială în Schengen NU a acceptat condiţii suplimentare

Guvernul Bulgariei a precizat că, în înţelegerea cu Austria cu privire la aderarea la Air Schengen, nu a acceptat în privinţa migranţilor nicio condiţie suplimentară faţă de cele prevăzute în Regulamentul Dublin.

Reacția mediului de afaceri din Austria la aderarea parțială a României și Bulgariei la Schengen
Reacția mediului de afaceri din Austria la aderarea parțială a României și Bulgariei la Schengen

Mediul de afaceri din Austria a salutat acordul parţial anunţat sâmbătă seara care permite intrarea României şi Bulgariei în Schengen mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime şi a solicitat continuarea negocierilor pentru o integrare deplină.

Comisia Europeană: Negocierile pentru intrarea României în Schengen şi cu frontierele terestre vor continua în 2024
Comisia Europeană: Negocierile pentru intrarea României în Schengen şi cu frontierele terestre vor continua în 2024

Comisia Europeană salută decizia „istorică” a Consiliului UE de a accepta, începând cu martie 2024, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen într-o primă etapă, cu graniţele aeriene şi maritime.

Liderii UE felicită România şi Bulgaria pentru aderarea parțială la Schengen. Președinta CE a transmis un mesaj în română
Liderii UE felicită România şi Bulgaria pentru aderarea parțială la Schengen. Președinta CE a transmis un mesaj în română

Liderii Uniunii Europene au felicitat sâmbătă România şi Bulgaria pentru aderarea la Schengen cu frontierele maritime şi aeriene, prin mesaje postate pe conturile lor de pe reţeaua X (fostul Twitter).

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.