Când ar putea intra România în Schengen și cu frontierele terestre. "Țara noastră este discriminată"

×
Codul embed a fost copiat

Anunțată de politicieni în urmă cu o săptămână, aderarea României la spațiul Schengen a fost parafată și la Bruxelles.

Consiliul European a votat, sâmbătă seara, ca România și Bulgaria să intre în spațiul de liberă circulație din martie 2024 cu aeroporturile și porturile.

Pentru aderarea cu frontierele terestre, politicienii mai au de negociat și nu este exclus ca procesul să se amâne până în 2025.

În documentul votat de Consiliul Uniunii Europene se arată că în luna martie 2024 se vor ridica frontierele Schengen pentru spațiul aerian și maritim în cazul României și al Bulgariei. Decizia a fost votată cu unanimitate de statele membre și încheie acordul politic negociat de guvernele României, Bulgariei și Austriei înainte de Crăciun.

”Pasul făcut astăzi este unul în beneficiul cetățenilor români, care consolidează poziția României în rândul statelor membre, odată dobândit statutul de țară Schengen”, a transmis șeful statului după anunțarea deciziei.

Citește și
Austria
Reacția mediului de afaceri din Austria la aderarea parțială a României și Bulgariei la Schengen

Victor Negrescu, europarlamentar PSD: ”Intrarea pe calea aeriană înseamnă că nu va mai fi efectuat niciun control al pașapoartelor sau al documentelor de identitate atunci când vom călători în spațiul Schengen sau când vom reveni din spațiul Schengen. Acest lucru înseamnă un beneficiu atât pt turiști. cât și pentru oamenii de afaceri. De asemenea, intrăm pe cale maritimă, ceea ce înseamnă că portul Cta pot să-și dezvolte și mai mult activitatea”.

Potrivit unor surse, în negocierile politice de până acum, autoritățile din România și Bulgaria au acceptat unele condiții la care Austria nu a vrut să renunțe. De exemplu, țara noastră ar trebui să își întărească controlul la frontiera cu Serbia și Bulgaria și să rezolve problemele sistemului informatic de la granița cu Ungaria.

Vlad Gheorghe, europarlamentar USR: ”Pagubele mari pe care le suferim în continuare sunt pe granița terestră, unde mașinile și mii și mii de camioane stau, așteaptă, pierd bani și poluează. România este discriminată. Nicio țară care a intrat în Scehngen nu a intrat cu un astfel de mod, cu un sfert de măsură și nu cu totul”.

Pentru a doua etapă a aderării, adică cea legată de frontierele terestre, negocierile ar trebui reluate cât mai curând, dar premisele nu sunt optimiste. Austria încă pune piedici, iar această opoziție trebuie înțeleasă prin prisma alegerilor care ar trebui să aibă loc în luna noiembrie 2024 în această țară. z

Abia din toamnă vom putea afla dacă procesul de aderare se încheie până la finalul lui 2024 sau, foarte probabil, se amână pentru 2025.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Bulgaria precizează că pentru admiterea parţială în Schengen NU a acceptat condiţii suplimentare
Bulgaria precizează că pentru admiterea parţială în Schengen NU a acceptat condiţii suplimentare

Guvernul Bulgariei a precizat că, în înţelegerea cu Austria cu privire la aderarea la Air Schengen, nu a acceptat în privinţa migranţilor nicio condiţie suplimentară faţă de cele prevăzute în Regulamentul Dublin.

Reacția mediului de afaceri din Austria la aderarea parțială a României și Bulgariei la Schengen
Reacția mediului de afaceri din Austria la aderarea parțială a României și Bulgariei la Schengen

Mediul de afaceri din Austria a salutat acordul parţial anunţat sâmbătă seara care permite intrarea României şi Bulgariei în Schengen mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime şi a solicitat continuarea negocierilor pentru o integrare deplină.

Comisia Europeană: Negocierile pentru intrarea României în Schengen şi cu frontierele terestre vor continua în 2024
Comisia Europeană: Negocierile pentru intrarea României în Schengen şi cu frontierele terestre vor continua în 2024

Comisia Europeană salută decizia „istorică” a Consiliului UE de a accepta, începând cu martie 2024, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen într-o primă etapă, cu graniţele aeriene şi maritime.

Liderii UE felicită România şi Bulgaria pentru aderarea parțială la Schengen. Președinta CE a transmis un mesaj în română
Liderii UE felicită România şi Bulgaria pentru aderarea parțială la Schengen. Președinta CE a transmis un mesaj în română

Liderii Uniunii Europene au felicitat sâmbătă România şi Bulgaria pentru aderarea la Schengen cu frontierele maritime şi aeriene, prin mesaje postate pe conturile lor de pe reţeaua X (fostul Twitter).

Consiliul UE a aprobat intrarea României în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Iohannis: „Un prim pas important”
Consiliul UE a aprobat intrarea României în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Iohannis: „Un prim pas important”

Ministerul de Interne anunţă, sâmbătă seară, că a fost adoptată Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.