Universitățile de Medicină din România, în topul preferințelor studenților străini

×
Publicitate

Universitățile de Medicină din România au atras, în acest an, un număr record de studenți străini. Chiar dacă taxele de studiu au fost majorate cu câteva mii de euro, universitățile s-au dovedit a fi atractive pentru viitorii doctori.

Străinii ne caută în număr tot mai mare pentru că au văzut în spitalele lor medici buni, care au studiat în România. Contează și faptul că, în timpul pandemiei, am avut universități de medicină care nu au renunțat la prezența fizică la ore, iar studenții au făcut practică în spitale.

În campusul Universității de Medicină și Farmacie din Iași se va vorbi, anul acesta, mai mult că niciodată engleză și franceză.

Sunt cu 30 la sută mai mulți studenți străini față de anul trecut - chiar dacă taxa de școlarizare a crescut de la 5.000 la 7.500 de euro pe an.

Majoritatea cursanților provin din Franța, dar sunt și din Grecia, Maroc, India și țările nordice.

Studentă: "Am încercat în Franța, dar a fost foarte greu și eu chiar îmi doresc să fiu doctor. Când mi-a spus un prieten despre asta, am făcut tot ce a trebuit pentru a veni aici."

670 de noi studenți străini vor începe anul universitar în Iași. Majoritatea au ajuns să studieze aici după ce au constatat că, de pildă, în Franța, mulți dintre medicii tineri au făcut școală în România.

Radu Iliescu, prorector al UMF Iași: "Șase serii de absolvenți francofoni care acum practică medicină în Franța, în alte țări francofone, iar profesionalismul și prestanța începe să le fie recunoscută. Unii dintre ei se duc direct ca specialiști în Franța."

Tatăl unui student: "Sunt doctor în Franța. Am studenți rezidenți români și sunt foarte buni. Și m-am gândit că dacă studenții francezi ar veni aici, ar învăța lucruri bune."

La Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, sunt peste 600 de studenți care au trecut de admitere. Numărul celor care voiau să studieze aici a fost, însă, de zece ori mai mare, chiar dacă taxa de școlarizare s-a mărit și în acest caz, până la 7.500 de euro.

Anca Buzoianu, rector al UMF Cluj-Napoca: "Sunt mai mulți factori care contribuie la acest lucru. În primul rând, calitatea educației pe care o oferim, faptul că avem acreditări internaționale, și nu în ultimul rând, modul în care ne-am purtat în pandemie cu studenții noștri internaționali. Suntem una dintre puținele facultăți de medicină europene care a continuat activitatea față în față."

Confruntată cu un număr mare de cereri venite de la studenții din străinătate, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara a cerut suplimentar locuri pentru ei.

Anul aceasa au fost admiși 300, cu 80 mai mulți decât anul trecut.

Sunt 60 de țări care și-au trimis tinerii să învețe aici, dar cei mai mulți sunt din Egipt, Italia și Franța.

Articol recomandat de sport.ro
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Citește și...
Parchetul a confirmat tipul dronei doborâte în Buzău de un F-16 românesc. Anunțul procurorilor

Drona doborâtă vineri de un avion F-16 pilotat de un militar român în zona Padina din judeţul Buzău era de tip Shahed, informează Parchetul General într-un comunicat de presă.

Crater și rămășițe de rachetă descoperite în Brăila, după ce avionul italian nu a nimerit drona intrată în spațiul aerian

Ministerul Apărării anunţă, vineri seară, că echipele din teren au identificat resturi din drona doborâtă şi din racheta interceptoare în judeţul Buzău, iar un crater şi rămăşiţe ale unei rachete aer-aer au fost găsite în judeţul Brăila.

De ce navele comerciale nu pot detecta dronele maritime. Explicația după cele două incidente din largul României

Incidentul deosebit de grav din spațiul nostru aerian este potrivit șefului Armatei legat de un atac furibund al rușilor asupra Odesei. Astfel, mai multe drone au ajuns și în Marea Neagră. 

Recomandări
ANIMAȚIE. Traseul dronei militare doborâte, în premieră, de un F-16 în România. Cum a ajuns la 90 de kilometri de București

O dronă de luptă a fost doborâtă, vineri, de un avion românesc de vânătoare F-16 la nici 90 de kilometri de centrul Bucureștiului. 

Prima reacție a NATO după ce România a doborât o dronă în Buzău. „Alianța e capabilă și pregătită să reacționeze”

NATO a reacționat, vineri, după ce România a doborât o dronă în Buzău și menționează că alianța „e pregătită și capabilă să reactioneze la orice potențiale amenințări aeriene”.

Negocieri încheiate cu un boicot. Votul pe legea salarizării ar putea fi amânat pentru august

Noua lege a salarizării este în pericol să nu fie votată în Parlament săptămâna viitoare, așa cum și-ar fi dorit Guvernul. Sindicatele din Sănătate și Educație nu s-au mai așezat la masa negocierilor, iar PSD anunță că nu o susține în forma acutuală.