Un roman stabilit in Norvegia explica modul in care societatea nordica protejeaza copiii: "Mentalitatea lor este diferita"

De altfel, Romania face presiuni din mai multe directii, in incercarea de a-i ajuta pe parinti, unul cetatean roman si celalalt norvegian, sa isi recupereze cei 5 copiii. Cum intreaga ancheta sociala este secreta, este imposibil pentru oricine sa spuna exact daca s-a produs sau nu un abuz.

Sistemul norgevian de protectie a copilului este unul strict, in care se aplica legea punct cu punct, iar copilul este cel mai important. A incercat sa explice acest lucru un roman stabilit in Norvegia inca de acum 20 de ani. George Alexander spune ca violenta si familie si abuzurile sunt pedepsite dur, iar cei mici sunt luati imediat din sanul familiei.

George Alexander, roman stabilit in Norvegia: "Copiii trebuie respectati si protejati. Nu putem sa le aplicam corectii fizice, se ajunge la traume. De ce sunt totusi critic la sistemul norvegian? Pentru ca sunt lucruri aberate in lege, acesti consuli care nu sunt toti la nivelul asteptarilor se poarta total neadecvat in unele situatii."

Temerea care apare este ca protectia copilului de Norvegia poate face abuz de puterea uriasa pe care o are. Ca organism absolut independent si cu o lege care protejeaza toate informatiile dintr-o ancheta, institutia decide si ia masuri fara sa raspunda in fata opiniei publice sau in fata altei institutii. Doar guvernatorul poate cere explicatii daca primeste o plangere din partea familiei vatamate.

Citește și

Iohannis si Ciolos anunta ca se vor implica in cazul Bodnariu. Tatal recunoaste ca le-a aplicat copiilor "corectii fizice"

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

George Alexander, roman stabilit in Norvegia: "Mentalitatea este diferita fata de a noastra. Este diferita, aici este vorba de o societate care a functionat decenii la rand, am avut din pacate parte de niste ditacturi."

Este suficienta o sesizare chiar si anonima in legatura cu un copil pentru ca o ancheta sa fie declansata. Inspectorii pot alege sa mearga acasa si sa investigheze familia sau pot sa urmareasca de la distanta ce se intampla cu parintii si copiii.

Sunt investigati educatorii, vecinii, colegii de munca ai parintilor si toti cei pe care inspectorii ii considera relevanti. La final, se poate decide extragerea temporara a copilului din familie, iar in alte situatii chiar definitiva.

Cu toate ca autoritatile norvegiene sustin ca, procentual, in putine cazuri minorii sunt luati din sanul familiei inainte ca ancheta sa fie finalizata, in cazurile in care sunt implicati cetateni romani finalul a fost dramatic.

Ultimul caz, Bodnariu a provocat reactii masive la nivel international. Si cativa parlametnari romani, fara sa studieze legislatia din Norvegia, s-au hotarat sa ajute. O delegatie va merge saptamana viitoare la Redal. Politicienii au cerut o intalnire cu parlamentari de acolo, cu cei de protectia copilului si cu un secretat de stat la Ministerului de Externe norvegian.

Mircea Dolha, deputat, vicepresedintele Comisiei pentru romanii de pretutindenti: "Noi cerem doar ca Parlamentul norvegian sa initieze legile necesare pentru a-si armoniza legislatia cu cea europeana, pentru ca si Norvegia este o tara europeana. Vom cere in mod expres sa ni se prezinte si dovezi. In plus, daca e necesar, vom cere repatrierea acestor copii, dupa ce vom afla adevarul."

Ori dovezile sunt ultimul lucru pe care autortiatile pentru protectia copilului din Norvegia le-ar oferi unor terte parti. Astfel, sustin norvegienii, cand copilul va deveni adult nu va gasi pe internet informatii despre cum a fost abuzat in copilarie.

Si cererea privind modificarea legislatiei privind protectia copilului este hazardata, tinand cont de faptul ca Norvegia are o istorie de 115 ani in domeniu.

In acest moment, 7 familii de romani se lupta in Norvegia sa isi recupereze copiii. Una dintre ele este Glavan din Targiu-jiu. In 2014, Aurelia a nascut in Norvegia un copil, iar spitalul ar fi sustinut ca familia nu are locuinta si nici posibilitati de intretinere asa ca au luat-o. Mai mult, autoritatile norvegiene i-au acuzat ca ar fi vrut sa-si vanda copilul.

Adelina Glavan, mama: "Ma intrebau pe mine de fiecare data daca vreau sa imi vand fata si sa iau suma respectiva de bani - ce suma - ei asa au zis, ca vreau sa dau fata si sa iau bani ca si cum o dai la vanzare."

Parintii au pierdut procesul, iar pruncul a ajuns intr-o familie norvegiana. Adelina a cerut ajutor in Romania.

Corina Dragan, reprezentantul Directiei pentru Protectia Copilului Gorj: "Fetita poarta un nume norvegian. Mamica nu a fost intrebata cum ar vrea sa se numeasca fiica ei, ceea ce e un drept firesc al unui parinte sa isi aleaga numele copilului lui, iar tatalui biologic, care a recunoscut ca e tatal acelui copil si care si a dorit acel copil, i s a refuzat acest drept legal de a fi tatal unei fetite."

Tanara este din nou insarcinata, insa spune ca va ramane sa nasca in Romania.
 

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl