Un director din Primăria Timișoara, trimis în judecată de DNA: Ar fi cerut șpagă câte 500 de lei pentru fiecare mort de Covid
Un director din Primăria Timișoara a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru mai multe acuzații, printre care luare de mită și trafic de influență.
Conform comunicatului oficial al DNA, Emilian Florin Răvășilă, director executiv al Direcției Clădiri, Terenuri, Dotări Diverse I Est din cadrul Primăriei municipiului Timișoara, este acuzat de:
- luare de mită în formă continuată,
- trafic de influență,
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată,
- fals în declarații.
În același dosar a fost trimis în judecată și un om de faceri pentru:
- complicitate la luare de mită în formă continuată,
- complicitate la trafic de influență,
- complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, (două fapte).
DNA transmite că în perioada 2019 - 2020, Răvășilă ar fi acceptat promisiunea remiterii de către administratorul unei societăți comerciale a unor sume reprezentând 50% din profitul ce urma să fie realizat de firma respectivă (procentaj de 50% estimat la valoarea de 859.955 lei), din încheierea unor viitoare contracte ce vizau concesionarea serviciilor de exploatare și întreținere a cimitirelor de pe raza municipiului Timișoara. Pentru banii respectivi, angajatul primăriei trebuia să se asigure că firma omului de afaceri va câștiga licitațiile respective.
În aceste condiții, funcționarul public i-ar fi transmis omului de afaceri, prin același intermediar, informații nedestinate publicității care i-ar fi permis acestuia să câștige o licitație ce viza exploatarea și întreținerea cimitirelor umane situate pe str. Rusu Șirianu și pe Calea Șagului din Municipiul Timișoara – Lotul I. În același context, inculpatul Răvășilă Emilian Florin, în calitate și de președinte titular al comisiei de evaluare, ar fi întocmit și semnat - Declarația de confidențialitate și imparțialitate, în care a menționat în mod nereal, printre altele, că nu are niciun interes direct sau indirect, de natură personală, financiară, economică ori de altă natură în referire la procedura de atribuire a contractului de mai sus, mai spune DNA.
Câți bani a primit pentru „ajutorul” oferit
Răvășilă ar fi primit de la omul de afaceri 5.000 euro și 30.000 lei, reprezentând parte din procentajul de 50% promis anterior.
“La data de 01 aprilie 2020, inculpatul Răvășilă Emilian Florin, beneficiind de ajutorul aceluiași intermediar, ar fi acceptat promisiunea remiterii, de către același om de afaceri, a sumei de 500 de lei pentru fiecare persoană decedată din cauza virusului COVID-19, pentru ca funcționarul să sprijine societatea acestuia în câștigarea contractelor de concesiune ce aveau ca obiect prestarea de servicii și activități necesare exploatării și întreținerii cimitirelor umane în care urmau să fie înhumate persoanele decedate din cauza virusului menționat mai sus”, se mai arată în comunicatul DNA.
În data de 1 aprilie 2020, inculpatul l-ar fi convins pe același om de afaceri că are influență asupra funcționarilor publici cu atribuții în domeniul gestionării și combaterii pandemiei COVID-19 și asupra reprezentanților societăților comerciale care prestau servicii de cazare pentru persoanele aflate în carantină și că-i va determina pe aceștia să încheie mai multe contracte cu societățile omului de afaceri.
DNA susține că pentru acest „ajutor” Răvășilă ar fi acceptat promisiunea remiterii de către omul de afaceri a unui procentaj de 10 % din contravaloarea facturilor fiscale pe care societățile sale urmau să le încaseze pentru porțiile de mâncare livrate, precum și pentru serviciile oferite în legătură cu prevenirea și combaterea pandemiei COVID-19.
Apoi, pe 8 aprilie, el ar fi revenit asupra înțelegerii inițiale și i-ar fi pretins omului de afaceri, prin intermediul celuilalt inculpat, suma de 10 lei pentru fiecare porție de mâncare livrată (întrucât procentul pretins inițial, de 10%, ar fi reprezentat în final o sumă mai mică de 10 lei, aferentă fiecărei porții de mâncare livrate).
“ În cursul lunii iulie 2020, același om de afaceri, prin intermediul inculpatului cercetat în prezenta cauză, ar fi remis lui Căprariu Alin Sergiu, la vremea respectivă și în prezent, funcționar public în cadrul Biroului Monitorizare Trafic din Primăria municipiului Timișoara, suma de 8.800 lei pentru ‘ajutorul’ acordat în obținerea contractului ce viza ‘prestări servicii aferente indemnizației de cazare pentru personalul carantinat în containerele Municipiului Timișoara’ și a contractului de ‘prestări servicii aferente indemnizației de cazare a personalului din sistemul public sanitar conform O.M. 8/09.04.2020’”, se mai arată în comunicat.
Au fost deja încheiate acorduri de de recunoaștere a vinovăției cu mai multe persoane
Este vorba despre Sergiu Alin Căprărariu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
Și un om de afaceri și-a recunoscut vinovăția pentru:
- dare de mită în formă continuată,
- cumpărare de influență,
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, (2 fapte).
Ce pedepse au primit aceștia
Sergiu Alin Căprărariu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea unor drepturi, iar omul de afaceri a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de trei ani și interzicerea unor drepturi.
Etichete: dna,
