Ultima zi a „referendumurilor” ruse de anexare a regiunilor separatiste Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie
Rusia încheie, marţi, referendumurile de anexare în patru teritorii aflate în totalitate sau parţial sub controlul său în Ucraina, care au înfuriat Kievul şi Occidentul, care ameninţă cu un răspuns puternic în cazul anexării.
Moscova continuă în paralel o mobilizare parţială a rezerviştilor, pentru a recruta aproape 300.000 de combatanţi pe care să-i trimită la război în Ucraina, în urma contra-ofensivei trupelor ucrainene care au recucerit, cu ajutorul armamentului trimis de către Occident, mii de kilometri de teritoriu ucrainean la începutul lui septembrie.
Aceste scrutine - organizate de vineri în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, în est, şi în regiune ucrainene ocupate Herson şi Zaporijjea, în sud - au fost denunţate drept „simulacre” de Ucraina şi aliaţii săi.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Statele membre G7 s-au angajat „să nu recunască niciodată” rezultatul acestora, iar Washingtonul a ameninţat cu o replică „rapidă şi dură” prin sancţiuni economice suplimentare în cazul anexării, care urmează calea anexării Crimeei, în martie 2014.
China, cel mai apropiat partener al Moscovei, care nu a mers până la denunţarea acestor scrutine, a îndemnat la respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”.
Aceste critici şi ameninţări nu au oprit însă Moscova, care a organizat, de urgenţă, săptămâna trecută, aceste scrutine pe fondul succeselor militare ucrainene, deschizând sute de secţii de votare, atât în cele patru teritorii, cât şi în Rusia, în care să voteze persoane deplasate.
Autorităţile ruse au dat asigurări că „rezultate provizorii” urmează să fie anunţate cel mai devreme marţi seara sau în zilele următoare.
Parlamentul rus urmează să se pronunţe, apoi, printr-un vot asupra unui text care prevede anexcarea oficială a celor patru regiuni ucrainene la Rusia.
Atacuri cu drone
Aceste scrutine au fost anunţate în urma unei contra-ofensive ucrainene care a permis Kievului să preia controlul celei mai mari părţi a regiunii Harkov, în nord-estul ţării.
După retragerea forţelor ruse din aceste zone, autorităţile ucrainene au anunţat o multiplicarea unor descoperiri macabre, inclusiv a unui loc de îngropare în masă, de peste 400 de morminte, într-o pădure situată în apropiere de oraşul-cheie Izium.
Luni, anchetatori se pregăteau să examineze altă presupusă groapă comună, la o fermă industrială abandonată, în apropiere de orăşelul Kozacea lopan, la doi paşi de frontiera rusă, unde s-ar putea afla corpuri ale unor militari ruşi şi ucraineni ucişi în luptă.
Pe teren, atacuri ruse cu drone iraniene s-au intensificat în ultimele zile, mai ales la Odesa, un port mare, la Marea Neagră, unde două drone kamikaze au lovit infrastructuri militare, luni, cauzând un incendiu important şi detonări de muniţie, potrivit Comandamentului Militar ucrainean.
Luni, armata Kievului a anunţat că a constat bombardamente ruse în peste 40 de localităţi şi că a respins atacuri în zece direcţii, inclusiv la Soledar şi Bahmut, în est.
Moscova continuă, la rândul său, să afirme că provoacă pierderi grele adversarului.
În cazul în care referendumurile ruse din Ucraina conduc la încorporarea acestor teritorii în Rusia, un lucru care ridică puţine îndoieli, acest lucru va constituii o escaladare a conflictului, mai ales după ce preşedintele rus Vladimir Putin a agitat ameninţarea unor atacuri nucleare în apărarea a ceea ce consideră ca fiind teritoriul său.
În Rusia, anunţul mobilizării al lui Putin a determinat mulţi ruşi să plece din ţară, provocând un aflux la frontiere, fără ca amploarea acestui fenomen să poată fi cuantificată în cifre.
Fostul lider de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a afirmat din nou că țara ar putea folosi armele nucleare. În prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, acesta a mai spus că "nimeni nu are nevoie" de Ucraina.
