UE vrea să crească suprafața terenurilor pentru agricultură ecologică. Cât de rău stă România
Uniunea Europeană şi-a propus să crească în ritm accelerat suprafaţa terenurilor destinate agriculturii ecologice. România stă foarte rău la acest capitol, în ciuda impresiei că fermierii noştri folosesc metode tradiţionale.
Cultivăm în regim bio mai puţin de 3%, iar producătorii care se străduiesc să nu folosească chimicale se plâng că statul nu-i sprijină deloc. Şi-ar dori subvenţii mai mari şi ajutor pentru a-şi creşte piaţa de desfacere.
Lucian Dragomir face de opt ani agricultură ecologică în Şercaia - judeţul Braşov. Cultivă salată, spanac, ceapă verde, roşii, vinete, ardei şi castraveţi pe 4.500 de mp. Are clienţi care îi bat direct la poartă, dar livrează legume şi câtorva restaurante.
Cumpărătorii - susţine el - sunt singurul sprijin real pe care îl are.
Lucian Dragomir, producător de legume certificate BIO: "În agricultură ecologică e foarte, foarte multă manoperă. Nefolosind pleiada de chimicale, totul se face manual şi nişte bani pentru a plăti aceste lucrări ar fi de ajutor."
Acum, în România, sunt aproape 10.000 de fermieri certificaţi în agricultură ecologică. Statul îi ajută cu câteva sute de euro pe an prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală dar banii - spun agricultorii - sunt insuficienţi.
Marian Cioceanu Avraham, președinte Asociația BIO România: "Sunt 6 pachete prin care se subvenţionează fiecare tip de agricultură cultura mare, culturi perene, livezi, păşuni şi practic sunt singurele subvenţii care vin de la UE."
Comisia Europeană vrea ca în 2030, agricultura ecologică să fie practicată pe un sfert dintre terenurile statelor membre şi a întocmit un plan de acţiune pentru atingerea acestui obiectiv.
La nivel european, se cultivă BIO pe 8,5% din terenurile agricole. Austria stă cel mai bine, cu o suprafaţă de 25,3% din terenuri pe care se practică agricultura ecologică, urmată de Estonia şi Suedia. Noi suntem în coada clasamentului, cu un procent de 2,9%, alături de Bulgaria, Irlanda şi Malta.
Oficialii europeni vorbesc, în primul rând, despre stimularea consumului de produse ecologice. Ar vrea ca în şcoli sau în cantinele publice să fie distribuite alimente bio, iar cumpărătorii să fie încurajaţi să aleagă acest gen de produse. În contextul pandemiei, românii au devenit tot mai atenţi la ceea ce mănâncă, spune proprietarul unui magazin de produse BIO din Braşov.
Petru Călinescu, proprietar magazin produse BIO: "Este un domeniu de nișă, dar oamenii sunt dispuși să plătească pentru ceva mai de calitate."
Noua politică agricolă comună a uniunii va susţine agricultura ecologică cu un buget de cel puţin 5 ori mai mare decât în prezent. Am solicitat Ministerului Agriculturii să ne transmită dacă lucrează la un plan de acţiune adaptat tendinţelor europene, dar până la această oră nu am primit un răspuns.
