Summit în Kiev, ”Platforma Crimeea”. Cîțu: România susține integritatea teritorială a Ucrainei
Prim-ministrul Florin Cîţu se află luni în Ucraina, la Kiev, unde participă la Summitul de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea. Cu această ocazie, șeful Guvernului se va vedea și cu omologul ucrainean, Denys Shmyhal.
Din delegaţie face parte şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
România a fost şi va continua să fie un susţinător "ferm" al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi rămâne "ferm" angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării "ilegale" a Crimeii de către Federaţia Rusă, a declarat, la Kiev, premierul Florin Cîţu, la deschiderea Summitului de lansare a Platformei internaţionale Crimeea.
"Este o plăcere să fiu la Kiev şi să particip la acest eveniment important atât pentru Ucraina, cât şi pentru comunitatea internaţională. Profit de această ocazie pentru a anunţa că, astăzi, România se alătură Platformei internaţionale a Crimeii. După cum ştiţi, România a fost şi va continua să fie un susţinător ferm al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În acelaşi timp, România rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii de către Federaţia Rusă", a afirmat Cîţu, potrivit Agerpres.
Conform premierului, România susţine aspiraţiile Ucrainei de a deveni membru al comunităţii europene şi euro-atlantice.
"România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de asociere între UE şi Ucraina. De asemenea, Summitul NATO de la Bucureşti a recunoscut dreptul Ucrainei de a deveni membru al Alianţei, atunci când vor fi îndeplinite condiţiile. Ştim din propria noastră experienţă că realizarea acestor obiective necesită viziune, sprijin public solid şi voinţă politică. Ca ţară vecină şi partener al Ucrainei, încurajez puternic conducerea politică a Ucrainei să accelereze reformele economice şi sociale necesare, pentru a realiza transformarea democratică a societăţii şi prosperitatea ei pe termen lung. Dividendele vor fi împărţite întregii societăţi ucrainene, inclusiv către minoritatea română care locuieşte în Ucraina, şi vor contribui la încurajarea armoniei sociale, a stabilităţii şi a prosperităţii", a subliniat Cîţu.
El a adăugat că răspunsul la provocările la adresa stabilităţii şi securităţii regionale în regiunea Mării Negre este întărirea democraţiilor din această zonă şi de încurajare a dialogului şi cooperării.
"Suntem extrem de conştienţi de provocările şi ameninţările actuale la adresa valorilor noastre şi a stabilităţii şi securităţii regionale cu care ne confruntăm în regiunea Mării Negre. Summitul de astăzi este o dovadă clară. Aceste provocări pot fi întâmpinate doar prin răspunsuri principiale şi consecvente, prin consolidarea rezistenţei noastre şi aprofundarea cooperării noastre. Cel mai eficient răspuns pe care îl putem oferi este prin întărirea democraţiilor noastre, prin susţinerea deplină a drepturilor şi libertăţilor de bază pentru fiecare cetăţean, indiferent de originea lor, prin asigurarea funcţionării corespunzătoare a instituţiilor publice şi a statului de drept. Împotriva provocărilor comune trebuie să demonstrăm solidaritate şi să încurajăm dialogul şi cooperarea", a evidenţiat Florin Cîţu.
Prim-ministrul a subliniat că România a depus eforturi "consistente" pentru a dezvolta o agendă bilaterală pozitivă şi reciproc avantajoasă cu Ucraina.
"Sunt încrezător că diferenţele pot fi rezolvate dacă le abordăm în mod constructiv, cu deschidere, având mereu în minte că împărtăşim aspiraţii, interese strategice şi valori comune. Am încredere că acest spirit ne va ghida şi pe viitor cooperarea. Doresc mult succes Ucrainei în coordonarea activităţilor Platformei internaţionale Crimeea", a transmis el.
Ce este Platforma Internaţională Crimeea
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Platforma Internaţională Crimeea este o iniţiativa recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea şi, în ultima instanţă, să faciliteze revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.
"La manifestarea de la Kiev vor participa şefi de stat şi de guvern, miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării, precum şi reprezentanţi de nivel ai Uniunii Europene şi ai altor organizaţii internaţionale", se mai arată în comunicat.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat în februarie convocarea summitului internaţional ''Platforma Crimeea''.
''Crimeea este inima Ucrainei. Însorită, blândă, strălucitoare. Cu şapte ani în urmă ne-au scos inima'', a spus atunci Zelenski într-o intervenţie pe canalul său de Telegram, potrivit Agerpres.
Preşedintele ucrainean a semnat un decret prin care a creat ''Platforma Crimeea'', un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu, şi au fost trimise invitaţii unor lideri din lumea întreagă pentru summitul din 23 august.
''Niciodată nu vom uita cine a făcut-o şi nici cine a permis-o. Unii au spus că ne-au scos inima în mod legal (...) Iar acum, strângând-o în mâini, se întreabă cu toată sinceritatea de ce Ucraina este necăjită, de ce nu are relaţii bune, de ce există atâta ură, de ce nu poate uita şi ierta'', a continuat Zelenski în mesajul său.
El a vorbit prima dată despre ''Platforma Crimeea'' în intervenţia sa din 23 septembrie 2020 în faţa Adunării Generale a ONU.
Zelenski a dispus Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare să elaboreze un proiect pentru ieşirea Crimeei de sub ocupaţie, pentru reintegrarea acesteia în Ucraina şi promovarea limbii şi culturii minorităţii tătare în Crimeea.
Pe 26 februarie 2014, un miting al tătarilor din Crimeea pentru susţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei a degenerat în confruntări între aceştia şi manifestanţi proruşi, soldate cu doi morţi şi zeci de răniţi. A urmat organizarea de către autorităţile locale a unui referendum de independenţă, la care 95% dintre votanţi au ales alipirea la Rusia, şi anexarea efectivă.
Autorităţile din Crimeea i-au răspuns lui Zelenski afirmând că planul său de recuperare a Crimeei este un ''nonsens'', întrucât ''nimeni, niciodată nu va încerca cu adevărat să aspire la o parte a teritoriului Rusiei'', mai scrie Agerpres.
