Trenul metropolitan București-Ilfov va costa 600 de milioane de euro
În 5 ani, Bucureștiul ar urma să aibă un tren metropolitan după modelul metrourilor de suprafață din marile capitale europene.
Termenul este prevăzut într-un proiect al Primăriei Capitalei realizat în parteneriat cu CFR. Cei care stau la periferie vor putea veni în oras cu trenul, care va circula, în mare parte, pe linii ferate existente, modernizate și conectate la noi stații și parcări. Investiția se ridică la 600 de milioane de euro, iar autoritățile locale speră să primească finanțare europeană.
Proiectul „Trenul metropolitan” va fi implementat în mai multe etape. Până în 2024 ar urma să se poată deja circula cu trenuri vechi, în cadrul unui proiect pilot. Până în 2026 vor fi modernizate stații și vor ajunge noi trenuri nepoluante. Vor circula pe liniile deja existente, susțin optimiști responsabilii.
Ștefan Roșeanu, coordonator proiect ADI TPBI: "În zona Bucureștiului avem șapte linii care vin către București, plus o linie circulară, celebra centură feroviară a Bucureștiului, plus câteva linii locale, cum e la Snagov. Avem și niste linii industriale care la un moment dat pot să facă scopul introducerii unor astfel de servicii pentru a deservi noile cartiere care apar în zonele de periferie și avem o linie în interiorul orașului, semiabandonată".
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: "Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă o invitație, un metrou practic care circulă la suprafață, cu toate avantajele pe care le cunoaștem că le are metroul. Cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă, înseamnă că dacă locuiești în Ilfov și lucrezi în București poți să-ți lași mașina la un park&ride, să te urci în trenul metropolitan, să cobori de acolo la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la AFI Cotroceni și să-ți rezolvi problemele pe care le ai. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi".
Investiția va fi de 600 de milioane de euro, bani europeni, din care 400 de milioane de euro vor fi cheltuiți pentru trenuri nepoluante și restul pentru infrastructură.
Autoritățile locale își doresc ca proiectul să fie ulterior dezvoltat în alte două etape, până în 2030, respectiv 2050, cu construirea unor linii și gări noi.