Traian Băsescu, internat în spital, după un atac de panică. Fostul președinte se simte bine acum

Aflat la Bruxelles, acesta ar fi suferit un atac de panică, iar surse politice susțin că colaboratorii săi l-ar fi dus de urgență la spital.

Ştim sigur că preşedintele se afla la Bruxelles de la începutul săptămânii, deoarece a semnat pentru prezenţă inclusiv acum două zile, când a primit decizia de colaborare a ICCJ

Traian Băsescu nu a participat la lucrările plenului, probabil a lucrat doar în comisii.

Surse politice susţin, pentru Știrile Pro TV, că miercuri i s-ar fi făcut rău după ce a aflat verdictul.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Membrii familiei Băsescu susţin că preşedintele este bine și că se afla în acest moment tot la Bruxelles, în apartamentul său.

Colaboratorii lui l-ar fi condus la spital cu suspiciunea de AVC, doar că această suspiciune a fost infirmată, iar fostul preşedinte cel mai probabil ar fi suferit un atac de panică.

Traian Băsescu a făcut poliție politică, decizie definitivă a ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut, miercuri, decizia instanței de fond și a decis că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității.

”Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian”, a tranmsis ÎCCJ.

„Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul - pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, a mai transmis Înalta Curte.

La scurt timp după publicarea acestei decizii, fostul șef de stat a anunțat pe pagina sa de Facebook că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEO):

”Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”.

Ce spunea Traian Băsescu în 2019, după ce a fost declarat colaborator al Securității

”Nu mă așteptam la această decizie, mai ales că documentele folosite sunt de la contrainformații militare și nu de la Securitate. E drept, eu la 21 de ani nu am știut că contrainformațiile militare sunt Securitate. În ce mă privește este o surpriză mai ales că discutăm de președintele care a condamnat comunismul, a deschis arhivele Securității și a ordonat predarea la CNSAS. E o decizie a unui judecător, nu am decât să urmez calea legală și să o contest la Înalta Curte”, a declarat Traian Băsescu pentru Știrile PRO TV.

Ce privilegii pierd foștii președinți care au fost declarați colaboratori ai Securității

În octombrie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede ca drepturile acordate foştilor şefi ai statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

Actul normativ vizează modificarea articolului 1 alineatul (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român.

“Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede legea promulgată.

Conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;

b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui României în exerciţiu;

c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"