În baza acestui cadru, care va fi publicat în transparenţă decizională, peste 420 de comune vor beneficia de sprijin şi stimulente pentru a oferi cetăţenilor servicii mai bune, relatează News.ro.

De asemenea, Niculescu a anunţat şi constituirea Comitetului Interministerial pentru analiza şi coordonarea reformelor administraţiei centrale şi a companiilor de stat.

"Continuăm să lucrăm la reformele care să ofere oamenilor şi mediului de afaceri un stat care să nu mai consume atâtea resurse. Ministerul Dezvoltării a realizat deja actul normativ pentru comasarea voluntară a comunelor sub 1500 de locuitori. Este primul pas concret pentru reforma administrativă a ţării după 35 de ani. În baza acestui cadru, ce va fi publicat azi în procedură de transparenţă, peste 420 de comune vor beneficia de sprijin şi stimulente pentru a fi primele care le vor oferi cetăţenilor servicii mai bune, la costuri mai mici, respectând tradiţiile, identitatea şi istoria locală. Vreau să îi mulţumesc domnului ministru Stoica pentru toată munca de până acum, dar această muncă este doar primul pas. Va urma şi mai multă în curând", a declarat Luca Niculescu.

El a precizat că va fi constituit un comitet interministerial care va oferi măsuri concrete pentru reorganizarea companiilor de stat.

"De asemenea, constituim astăzi şi Comitetul Interministerial pentru analiza, fundamentarea şi coordonarea reformelor administraţiei centrale şi companiilor de stat şi aprobăm tot astăzi calendarul de acţiuni. Este un comitet pe care îl voi prezida, unde vom lucra împreună cu domnul viceprim-ministru Marian Neacşu. Va oferi un calendar clar şi măsuri concrete pentru comasarea şi reorganizarea instituţiilor din administraţia naţională şi a companiilor aflate în proprietatea statului", a explicat premierul.

Luca Niculescu a mai anunţat prelungirea termenului de depunere a proiectelor şi schema de susţinere a industriei gestionată de Ministerul Finanţelor până la sfârşitul acestui an.

Cele șase criterii propuse de PSD pentru reforma administrativ-teritorială

Partidul Social Democrat a propus şase criterii care să fie avute în vedere în cadrul reformei administrativ-teritoriale pentru a stabili localităţile sustenabile din punct de vedere administrativ.

Europarlamentarul Dragoş Benea, nominalizat de PSD pentru a coordona un grup de lucru privind reforma administrativ-teritorială, a anunţat că, în urma discuţiilor exploratorii, au fost identificate şase criterii pentru a fundamenta o „matrice a sustenabilităţii” administrative.

„Această matrice va presupune un algoritm de punctare (...) care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ şi care trebuie să fie reorganizate şi comasate", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la sediul PSD.

Criteriile propuse de social-democraţi sunt:

- populaţia şi demografia;

- sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor şi cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum şi gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale;

- capacitatea administrativă: competenţele administraţiei locale, investiţiile realizate şi fondurile atrase;

- conectivitatea: distanţa dintre UAT-ul respectiv şi infrastructura de transport, unităţi sanitare sau de pompieri;

- accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de şcoli, dispensare, grădiniţe, creşe, medici);

- serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.

Primul pas pentru reforma administrativă: formarea unor noi comitete județene

În fiecare judeţ ar urma să se constituie un comitet de reorganizare, în jurul instituţiei prefectului.

În acest comitet vor mai fi reprezentate: Consiliul Judeţean, Oficiul de cadastru, Direcţia judeţeană de statistică, Inspectoratul şcolar, Poliţia, Direcţia agricolă.

„Aceste comitete judeţene vor asigura consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, pe baza criteriilor, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui judeţ către MAI şi Ministerul Dezvoltării. Un alt obiectiv al acestui demers este ca, după parcurgerea tuturor acestor etape, să generăm primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust şi care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului”, a spus europarlamentarul.

Dragoş Benea a subliniat că implementarea reformei nu presupune o dispariţie a „rădăcinii satului” românesc.

„Vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituţie, şi anume: sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe. Desfiinţarea unei primării ca instituţie nu înseamnă dispariţia localităţii respective. Aici aş forţa o analogie (...) cu ce s-a întâmplat în contextul comasării unităţilor şcolare. Acea comasare de şcoli a presupus pierderea personalităţii juridice a unor unităţi de învăţământ. Asta nu înseamnă că a dispărut şcoala cu totul, că s-a desfiinţat. Elevii tot acolo merg, dar au dispărut funcţii de directori, de directori adjuncţi, de contabili-şefi, consilii de administraţie”, a explicat el.

Potrivit lui, se lucrează inclusiv cu instrumente complexe de inteligenţă artificială, fiind coroborate volume foarte mari de informaţii, din baze de date publice.

Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic, pe care PSD este pregătit să şi-l asume, având în vedere că va fi în beneficiul cetăţenilor, a susţinut Benea.

„La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de aşteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanţial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanţări europene sau de la bugetul de stat, pe care în actualul format administrativ nu le-ar putea obţine din cauza fragmentării şi fărâmiţării administrative”, a menţionat el.

Benea a precizat că modificările sunt importante în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, unde va exista o scădere a fondurilor de coeziune comparativ cu anii anteriori.

El a afirmat că în România există peste 450 de unităţi administrativ-teritoriale cu mai puţin de 1.500 de locuitori şi alte 1.100 de localităţi cu până la 3.000 de locuitori.

Totodată, 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au o administraţie locală „bugetofagă”, de nivel „orăşenesc”.