Parchetul a inceput urmarirea PENALA in cazul tragediei din Apuseni. Cine sunt persoanele vizate
Parchetul ICCJ a dispus, in cazul accidentului aviatic din Apuseni, inceperea urmaririi penale si pentru infractiunile de neluare si nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca.
Mai mult, s-a inceput urmarirea penala si pentru incalcarea de catre personalul aeronautic civil a indatoririlor de serviciu.
Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, miercuri, ca in continuarea cercetarilor privind catastrofa aviatica din Apuseni, Sectia Parchetelor Militare a dispus, in 17 februarie, prin ordonanta, inceperea urmaririi penale si pentru infractiunile de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca (articolul 349 din Codul penal) si de nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca (articolul 350 din Codul penal), precum si pentru intractiunea prevazuta de articolul 98 raportat la articolul 110 din Codul aerian.
Potrivit articolului 98 din Codul aerian, incalcarea de catre personalul aeronautic civil a indatoririlor de serviciu sau neindeplinirea lor, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta zborului, se pedepseste cu inchisoare de la unu la cinci ani.
Urmarirea penala a fost inceputa de procurorii militari prin raportare la articolul 110 din acelasi act normativ, care stabileste ca, daca faptele au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Referitor la savarsirea infractiunilor de neluare si nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, Codul penal prevede pedepse cuprinse intre sase luni si trei ani de inchisoare sau amenda.
Cine raspunde in cazul accidentului aviatic din Apuseni
Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, declara recent ca in cazul accidentului aviatic din Apuseni pot raspunde penal atat persoane fizice, cat si persoane juridice.
Tiberiu Nitu preciza ca expertii de la CIAS nu s-au pronuntat cu privire la epava, acestia fiind "in faza preliminara de evaluare". "Au aparut si alte elemente in legatura cu aceasta legatura de cauzalitate, astfel incat procurorii de la Sectia Parchetelor Militare sunt cei care, in urma anchetei, vor putea concluziona atat asupra cauzelor accidentului, cat si asupra legaturii de cauzalitate dintre accident si moartea victimelor", mai spunea Nitu.
Cercetarile in dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ), dupa ce Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia si-a declinat competenta, in 4 februarie, din cauza ca trebuie audiate persoane din institutii centrale ale statului cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta.
Procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, declara atunci ca in cazul accidentului aviatic din Apuseni exista "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au facut parte din celulele de criza, persoane care au calitatea de ministru".
Augustin Lazar mai spunea ca in ancheta "exista suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari", fapt care ar atrage competenta procurorului militar.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia au facut cercetarea locului producerii accidentului si au ridicat mijloace materiale de proba. De asemenea, au fost audiate persoanele ranite in accident, medici de urgenta, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, padurarii care au participat la cautari. Procurorii au dispus si efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate si depuse documentele relevante de la institutiile in cauza.
"Mijloacele materiale de proba ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS si statia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmand a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate", potrivit PICCJ.
Pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion si-au pierdut viata in accidentul aviatic produs in 20 ianuarie, in Muntii Apuseni, intr-o zona accidentata, la peste 1.400 de metri altitudine, la granita dintre judetele Cluj si Alba.
In accident au fost raniti copilotul Razvan Petrescu si medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul "Sfanta Maria" si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor.
FILMUL ACCIDENTULUI
Echipa medicala din avion mergea de la Bucuresti la Oradea, unde urma sa preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului si victimele au fost gasite de trei localnici, dupa cautari care au durat aproximativ cinci ore si la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, politisti, salvamontisti, angajati ai Parcului National Muntii Apuseni si localnici.
In urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, in timp ce directorul general si directorul de operatiuni ai ROMATSA au demisionat.
De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Tot in urma accidentului aviatic a demisionat din functie si fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara ca la MAI nu s-a organizat celula de criza si ca regreta ca tragedia a avut loc in mandatul sau.
Presedintele Traian Basescu a declarat in 2 februarie, dupa sedinta CSAT, ca in ultima perioada "s-a instalat public, prin persistenta unor minciuni", ca STS trebuia sa faca localizarea exacta a locului accidentului, spunand ca acest lucru e o minciuna si ca STS nu are nici echipament si nici dreptul legal.
Basescu a mai spus ca daca cineva poate dovedi ca STS are capabilitati mai mari decat cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe ganduri in ceea ce priveste cererea de demitere a directorului Serviciului. Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulata de premierul Victor Ponta si discutata in sedinta CSAT.
Si ministrul Transporturilor, Ramona Manescu, a declarat ca, din punctul sau de vedere, cuprins si intr-un raport al ministerului, este o "speculatie" afirmatia potrivit careia STS a transmis coordonate eronate in cazul accidentului aviatic din Muntii Apuseni.
Ea a precizat ca nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru ca antena care emitea pe frecventa de 406 MHz si putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost rupta in momentul impactului, fapt care a ingreunat procedura de salvare. Ramona Manescu a aratat ca mai exista o investigatie in curs a CIAS, aflat in subordinea Ministerului Transporturilor, care va stabili cauzele accidentului.
