Tragedia de la RADET se poate repeta oricând. ”Țevile sunt praf, nu ai scăpare dacă ești prins”
Tragedia de la RADET, în urma căreia doi angajaţi au fost surprinşi de un val de apă clocotită şi în final au murit, se poate repeta în orice moment.
Este teama zilnică a muncitorilor de la Regia de Termoficare a Capitalei. Ţevile sunt ruginite şi erodate, iar sub presiune pot ceda oricând. Majoritatea conductelor nu au fost schimbate de peste o jumătate de secol. De aici, şi pierderi uriaşe de căldură şi agent termic, care, în final, generează facturi mari la întreţinere.
Vechi, supradimensionat şi ineficient - acestea sunt pricipalele caracteristici ale sistemului de termoficare din Bucureşti. O spun inclusiv angajaţii RADET care coboară cu frică în fiecare zi în subteran, unde trebuie să repare conductele ciuruite.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Pericolul care s-a întâmplat cu colegii noştri acolo, în Militari, se poate întâmpla şi cu noi oricând", spune un angajat RADET.
"Se sparge peste tot, nu ai ce să-i faci, e ţeava praf. Şi la ţevile mari e pericolul şi mai mare. Dacă te-a prins acolo când intri să verifici avaria, nu mai ai cum să scapi", spune angajatul, sub protecția anonimatului.
Cele mai multe dintre conductele magistrale au împlinit venerabila vârsta de 50 de ani, dar chiar şi aşa nu sunt bani pentru a fi schimbate. Refacerea întregii reţele ar însemna o cheltuială de 3 miliarde de euro. Enorm, pentru un sistem folosit în prezent doar la 30 la sută din întreaga sa capacitate.
RADET se confruntă cu 4000 de avarii pe an, adică în medie 10 pe zi: o risipă de bani pentru companie, dar şi mult disconfort pentru bucureşteni. De pildă, doar o avarie din sectorul 2 a lăsat 32 de blocuri fără căldură.
Vineri au fost 14 avarii. Asta înseamnă că peste o sută de blocuri au fost afectate. Au avut de suferit inclusiv bolnavii de la Spitalul Colentina, dar şi studenţii din complexul Leu.
Chelaru Despina, preşedinte asociaţie locatari: "Din 1990, de când ne-am mutat, se sapă de la un capăt la altul. RADET motivează că nu are materiale să înlocuiască ţevile.... Mai baga un cep de lemn, ăla se duce, mai baga un cep de lemn."
Banii plătiţi de bucureşteni şi de Primăria Capitalei, care subvenţionează agentul termic, ajung la RADET doar pentru a fi redirecţionaţi spre ELCEN. Adică la cei care au centralele care încălzesc apa.
Apa caldă a bucureştenilor pleacă din termocentralele ELCEN şi străbate aproape 4.000 de kilometri de conducta în tot Bucureştiul. Apa iese din termocentrală cu temperatura comandată de RADET, care poate să ajungă şi la 120 de grade.
Constantin Dobre, director tehnic ELCEN: "Suntem în fata turbinei cu aburi, care are o capacitate de 600, aburul care iese din turbina îl folosim să pregătim apa de termoficare, pe care o trimitem la oraş."
Reprezentanţii ELCEN ne-au permis să filmăm în cea mai modernă centrală a lor, CET VEST, inaugurata în 2009.
Claudiu Crețu Sârbu, administrator special ELCEN: "Celelalte trei centrale, Sud, Grozăveşti şi Prograsul au turbine, cazane din anii 60. Problemle derivă evident din vârsta lor, nu sunt eficiente."
RADET-ul a rămas dator ELCEN-ului cu fiecare factură emisă şi aşa datoria a ajuns la 4 miliarde de lei. Cu o asemenea gaură în buget, RADET -ul nu are bani de investiţii.
Ioana Stoica, sindicat RADET: "Nu am primit subvenţii de la Primărie, toţi banii au mers la ELCEN."
În ultimii ani, lucrările făcute de RADET au fost mult prea puţine şi fără un plan bine pus la punct. Acum, Primăria Capitalei vrea ca cele două companii să fuzioneze.
