Victor Negrescu, vicepreședinte al P.E: Partide anti-europene vor reducerea bugetului UE, pentru o Europă mai puțin eficientă

Consiliul European a propus tăieri semnificative în bugetul Uniunii Europene pentru 2025. Astfel ar putea gestiona, printre altele, creșterea dobânzilor la împrumuturile contractate pentru finanțarea PNRR.

În aceste zile s-a vorbit mult despre întârzierile din PNRR, adică despre reformele și investițiile pe care guvernul României ar trebui să le facă pentru a primi fonduri europene, dar nu le-a făcut încă. Aceste întârzieri ar putea costa ţara noastră peste un miliard de euro.

Dar ce nu s-a discutat până acum, este că banii din PNRR vin și cu nişte costuri. Pentru că Uniunea Europeană s-a împrumutat pentru a finanța planurile de redresare şi reziliență din toate statele membre. Iar aceste împrumuturi vin acum cu dobânzi mai mari decât era prevăzut iniţial. Costurile suplimentare trebuie acoperite din bugetul Uniunii Europene de anul viitor. Acest lucru ar putea duce la tăierile unor finanţări, afectând programe precum Erasmus, transporturi și infrastructura digitală.

Sunt trei jucători cheie în stabilirea bugetului Uniunii Europene. Comisia este cea care propune schema de buget, pe care o trimite spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului European, format din reprezentanții guvernelor statelor membre. Împreună negociază o formă finală.

Citește și

„Sportul te ajută să navighezi în viață”. Nadia Comăneci, discurs memorabil la Bruxelles, la 50 de ani de la primul 10

Comisia Europeană a propus inițial un buget de aproape 200 de miliarde de euro pentru 2025.

Consiliul Uniunii Europene, reprezentând guvernele statelor membre, a decis să reducă această sumă cu 8 miliarde de euro, justificându-și decizia printr-o abordare prudentă a cheltuielilor. Pe de altă parte, Parlamentul European a încercat să majoreze suma cu aproximativ 1 miliard de euro, încercând să refacă finanțarea pentru anumite programe, precum cercetarea și educația, dar stabilind şi alte priorităţi precum agricultura sau transportul.

Daniel Buda, europarlamentar: „Solicit o rezervă agricolă a politicii agricole comune mai consistentă în bugetele anilor viitori, pentru a sprijini mai bine fermierii în fața crizelor neprevăzute. Convergența externă în ceea ce privește plățile directe sau egalizarea subvențiilor trebuie să fie un obiectiv clar al noii Comisii Europene, în condițiile în care fermierii sunt actori pe aceeași piață unică și au aceleași costuri de producție."

Gheorghe Falcă, europarlamentar: „Un punct important a fost analiza mobilității militare, și trebuie să facem o strategie, pe lângă ceea ce înseamnă infrastructura TEN-T, pentru a ne atinge acest obiectiv de siguranță europeană. Apoi, conectarea regiunilor periferice a fost un punct care va menține de aici încolo mulți ani de zile efortul financiar pe care Parlamentul și Consiliul trebuie să-l realizeze."

Miercuri, la Strasbourg, în sesiunea plenară a Parlamentului European, deputaţii vor vota propunerea de buget pentru 2025, după care urmează negocierile cu Comisia şi guvernele statelor membre.

Întârzierile din PNRR ar putea costa România peste un miliard de euro

În aceste zile s-a vorbit mult despre întârzierile din PNRR, adică despre reformele și investițiile pe care Guvernul României ar trebui să le facă pentru a primi fonduri europene, dar nu le-a făcut încă.

Aceste întârzieri ar putea costa țara noastră peste un miliard de euro. Dar ce nu s-a discutat până acum este că banii din PNRR vin și cu niște costuri, pentru că Uniunea Europeană s-a împrumutat pentru a finanța planurile de redresare și reziliență din toate statele membre, iar aceste împrumuturi vin acum cu dobânzi mai mari decât era prevăzut inițial.

Costurile suplimentare trebuie acoperite din bugetul Uniunii Europene din 2015. Acest lucru ar putea duce la tăierea unor finanțări, afectând programe precum Erasmus, transporturi și infrastructura digitală.

Sunt trei jucători cheie. Stabilirea bugetului Uniunii Europene: Comisia este cea care propune schema de buget pe care o trimite spre aprobare Parlamentului European și Consiliului European, format din reprezentanții guvernelor statelor membre. Împreună negociază o formă finală.

Discutăm despre bugetul Uniunii Europene pentru 2025 cu Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și negociator-șef pentru Parlamentul României.

Camelia Donțu: Ne puteți spune cum ar afecta aceste tăieri România dacă chiar am ajunge în acel punct în care ar trebui să tăiem din bugetele pentru educație și cercetare?

Victor Negrescu: ”În momentul de față Europa are nevoie de investiții suplimentare, mai ales pe zona aceasta de educație, cercetare, sănătate. Și în sensul acesta, dacă practic, acele tăieri propuse de statele membre vor fi puse în aplicare, programele europene vor deveni mai puțin funcționale. De exemplu, studentul care pleacă într-o mobilitate ERASMUS nu ar beneficia de o bursă suficientă pentru a supraviețui, pentru a trăi într-un alt stat european.

De asemenea, atunci când vorbim de cercetare, nu mai putem să vorbim neapărat de creștere a competitivității europene, pentru că vom avea mai puține fonduri pentru universitățile și instituțiile de cercetare de la noi din țară, dar și de la nivel european. Așa că miza este una foarte mare. Bugetul anual al Uniunii Europene merge spre o sumă valoare de circa 200 de miliarde de euro. Și ceea ce propune Consiliul conduce practic la o tăiere care poate să fie de aproximativ 10% din acest buget, ceea ce este o sumă consistentă, care nu are niciun fel de justificare în contextul în care există bani, avem fondurile, însă din nefericire, ne confruntăm în momentul de față cu o serie de actori politici care promovează prin intermediul guvernelor lor o politică de austeritate la nivel european. În continuare revenim cu această temă și dezbaterea este una foarte aprinsă, chiar aici, în Parlamentul European”.

Camelia Donțu: Spuneți că aceste tăieri care vin din partea guvernelor statelor membre sunt de fapt politice. Avem banii necesari pentru bugetul pe anul viitor?

Victor Negrescu: ”Avem banii necesari, pentru că noi la nivel european ne organizăm într-o formă pe termen lung a bugetului pe 7 ani și în sensul acesta știm cât trebuie să contribuim la bugetul comun. Fiecare stat membru contribuie cu 1% din produsul intern brut. Avem de asemenea taxele vamale care sunt colectate de Uniunea Europeană și o parte din cota de TVA și mai mai ales, avem și o taxă europeană, o taxă pe carbon și toată lumea știe care sunt aceste sume. De aceea zic că banii sunt securizați. Însă ce avem acum? Avem tot mai multe guverne de dreapta, impulsionate poate și de partide politice anti-europene, care încep să aibă o influență tot mai mare la nivel național. Și aceste partide anti-europene vor practic o Europă mai mică, mai puțin eficientă, o Europă care acționează mai puțin.

Și în sensul acesta caută prin intermediul parlamentelor naționale sau guvernelor naționale să propună reducerea bugetului european, să propună reducerea acțiunii noastre colective la nivelul Uniunii. Și acest lucru riscă să afecteze inclusiv încrederea în Europa, dar mai ales riscă să afecteze statele care beneficiază de bani europeni, cum e cazul României.

Adică noi avem nevoie de aceste fonduri, fie că vorbim de PNRR, fie că vorbim de politica de coeziune, fie că vorbim de subvențiile pentru agricultori. România este dependentă de aceste resurse și tăierea lor ar însemna pentru noi destul de multe dificultăți în a avea resurse financiare consistente, suficiente pentru dezvoltarea României.”

Urmăriți discuția integrală cu Victor Negrescu în înregistrarea VIDEO a emisiunii EURomânia!

Articol recomandat de sport.ro

Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB