Tăieri de la bugetul UE pentru programe de educație și cercetare. Unde se duc banii economisiți

Consiliul European a propus tăieri semnificative în bugetul Uniunii Europene pentru 2025. Astfel ar putea gestiona, printre altele, creșterea dobânzilor la împrumuturile contractate pentru finanțarea PNRR.

În aceste zile s-a vorbit mult despre întârzierile din PNRR, adică despre reformele și investițiile pe care guvernul României ar trebui să le facă pentru a primi fonduri europene, dar nu le-a făcut încă. Aceste întârzieri ar putea costa ţara noastră peste un miliard de euro.

Dar ce nu s-a discutat până acum, este că banii din PNRR vin și cu nişte costuri. Pentru că Uniunea Europeană s-a împrumutat pentru a finanța planurile de redresare şi reziliență din toate statele membre. Iar aceste împrumuturi vin acum cu dobânzi mai mari decât era prevăzut iniţial. Costurile suplimentare trebuie acoperite din bugetul Uniunii Europene de anul viitor. Acest lucru ar putea duce la tăierile unor finanţări, afectând programe precum Erasmus, transporturi și infrastructura digitală.

Sunt trei jucători cheie în stabilirea bugetului Uniunii Europene. Comisia este cea care propune schema de buget, pe care o trimite spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului European, format din reprezentanții guvernelor statelor membre. Împreună negociază o formă finală.

Citește și

Ursula von der Leyen: „R. Moldova a ales un viitor european, în pofida tacticilor hibride ruseşti”

Cu cine ar vota românii la parlamentare? Surpriză în sondajul INSCOP la comanda Libertatea

Comisia Europeană a propus inițial un buget de aproape 200 de miliarde de euro pentru 2025.

Consiliul Uniunii Europene, reprezentând guvernele statelor membre, a decis să reducă această sumă cu 8 miliarde de euro, justificându-și decizia printr-o abordare prudentă a cheltuielilor. Pe de altă parte, Parlamentul European a încercat să majoreze suma cu aproximativ 1 miliard de euro, încercând să refacă finanțarea pentru anumite programe, precum cercetarea și educația, dar stabilind şi alte priorităţi precum agricultura sau transportul.

Daniel Buda, europarlamentar: „Solicit o rezervă agricolă a politicii agricole comune mai consistentă în bugetele anilor viitori, pentru a sprijini mai bine fermierii în fața crizelor neprevăzute. Convergența externă în ceea ce privește plățile directe sau egalizarea subvențiilor trebuie să fie un obiectiv clar al noii Comisii Europene, în condițiile în care fermierii sunt actori pe aceeași piață unică și au aceleași costuri de producție."

Gheorghe Falcă, europarlamentar: „Un punct important a fost analiza mobilității militare, și trebuie să facem o strategie, pe lângă ceea ce înseamnă infrastructura TEN-T, pentru a ne atinge acest obiectiv de siguranță europeană. Apoi, conectarea regiunilor periferice a fost un punct care va menține de aici încolo mulți ani de zile efortul financiar pe care Parlamentul și Consiliul trebuie să-l realizeze."

Miercuri, la Strasbourg, în sesiunea plenară a Parlamentului European, deputaţii vor vota propunerea de buget pentru 2025, după care urmează negocierile cu Comisia şi guvernele statelor membre.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Au decis! Ce se întâmplă cu parteneriatul dintre FRF și Nordis