România se chinuie să ia banii din PNRR. Investițiile și reformele întârziate riscă să ne coste peste un miliard de euro
România așteaptă de aproape un an o plată din PNRR, perioadă mult mai mare decât media europeană, semn al haosului din proiectele derulate.
În plus, Comisia Europeană a aprobat provizoriu doar jumătate din fondurile solicitate de guvern prin cererea de plată numărul trei. Investițiile și reformele întârziate riscă să ne coste peste un miliard de euro, fonduri europene.
Sunt șase ținte din 68 pe care țara noastră nu le-a îndeplinit. Surse politice spun că trei dintre ele sunt legate de transporturi și ne-ar putea costa în jur de 80 de milioane de euro.
Sunt întârzieri la investițiile pentru metroul din Cluj și București, dar au fost probleme și la procedurile de achiziții pentru proiectele feroviare din centrul și vestul țării. Acolo nu au fost luate în calcul criterii precum experiența sau capacitatea de lucru. Iar la Metrorex și CNAIR, de exemplu, au fost numiti in consiliie de administratie membrii incompatibili cu aceasta functie. Unii dintre ei își vor da demisia începând cu 1 noiembrie.
Tranșa trei din PNRR, deblocată după aproape un an
România așteaptă din decembrie anul trecut aprobarea plății din PNRR, mult peste termenul european de două-trei luni. Comisia Europeană a cerut guvernului numeroase clarificări și date suplimentare, din cauza neconcordanțelor din proiecte.
PNRR-ul nostru este unul dintre cele mai complexe din Uniunea Europeană, nu pentru că oficialii europeni ne-au cerut-o, ci pentru că am spus „da” la tot, fără să negociem. Acum, autoritățile riscă să nu poată finaliza toate obiectivele la timp și să fim nevoiți să renunțăm la unele dintre ele.
Sute de milioane de euro pierdute din cauza reformelor amânate
Aproximativ 330 de milioane de euro ne-ar putea costa faptul că guvernul nu scade pragul până la care o firmă poate să beneficieze de impozite mai scăzute, ca microîntreprindere. De asemenea, Comisia cere ca șefii companiilor de stat din energie să fie aleși transparent și fără influențe politice.
O altă țintă neîndeplinită se referă la agenția de stat care ar trebui să monitorizeze cele peste 1.400 de companii de stat. Pierderile pentru neîndeplinirea acestor două ultime obiective ar putea depăși jumătate de miliard de euro.
Veerle Nuyts, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene: „România are acum dreptul să prezinte Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea acestei comunicări. /vom confirma atunci suma care va fi suspendată. Din acel moment, România va avea șase luni pentru a îndeplini satisfăcător jaloanele restante”.
Neoficial, politicienii speră ca pot amâna aceste reforme până după alegeri, iar acum nu fac decât să dea vina unul pe altul. Nici cererea doi de plată nu a fost aprobată total. Ministrul fondurilor europene a anunțat că doar unul dintre cele două jaloane restante a fost îndeplinit până acum.
