De ce cad atât de mulți copaci în București la fiecare furtună. „Dorel” ar fi de vină
A fost atât de puternică furtuna din București, încât în fiecare minut a căzut câte un copac. Din păcate, la fiecare vijelie, pierdem sute de arbori.
De vină ar fi, în principal, lucrările executate greșit în jurul lor, care duc la secționarea rădăcinilor.
Mai mult, potrivit peisagiștilor, copacii sunt toaletați greșit, iar în multe locuri sunt prinși între betoane și putrezesc.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Andreea Răducu Lefter este specialist atestat de Societatea Internațională de Arboricultură și spune că un frasin care avea în jur de 40 de ani avea probleme de cel puțin 5. Miercuri aseară a cedat și a căzut peste șosea.
Andreea Răducu Lefter - arborist atestat ISA: „În momentul în care noi avem pe toate laturile foarte mult asfalt, el nu prea are pe unde să respire și să mănânce. Cu siguranță s-au efectuat tăieri de toaletare, i s-au făcut tăieri de coadă de leu, cum sunt și la frații lui de pe aliniament, i s-a ridicat coroana foarte mult și atunci rezistența lui la vânt a rămas mai mică. După cum vedem ce s-a rupt la el, în afară că avea un putregai brun, el s-a rupt prin rotire. S-a răsucit și s-a rupt, s-a torționat."
Diana Culescu are un doctorat în spații verzi urbane și de-a lungul anilor a studiat mai multe zone din Capitală, inclusiv parcul Grădina Icoanei, unde azi-noapte un arbore de peste 150 de ani a fost sfârtecat de vânt.
Diana Culescu, peisagist: „Aici era o glădiță, o specie de la noi din țară care are un lemn foarte dur. Deci faptul că s-a întâmplat chestia asta înseamnă că a avut foarte, foarte multe probleme care n-au fost băgate în seamă cel puțin 10 ani de zile ca să pună pavajul ăsta a trebuit să facă un substrat foarte adânc. Pentru asta au mai fost tăiate niște rădăcini.”
În documentația Dianei Culescu apar zonele în care au fost făcute săpături și se poate vedea dimensiunea estimată a rădăcinilor, care au avut de suferit.
Ca să vă faceți o idee de rezistență, o rădăcină groasă de numai 4 centimetri poate ridica doi elefanți.
Specialiștii în silvicultură spun că arborii din orașe sunt mai predispuși să cadă și pentru că, în grupuri restrânse, nu pot înfrunta vântul puternic așa cum o face o pădure în astfel de condiții.
Ciprian Câmpean, directorul Ocolului Silvic Dealul Sibiului: „Gândiți-vă ca la gorun e un pivot care la suprafață e mai mare ca și diametru și cu cât se adâncește în sol cu atât e mai subțire, lung. La brad e ca un păianjen în jurul trunchiului, la fag e ca o semisferă dezvoltată în jurul trunchiului.”
Primăria Capitalei a transmis că în momentul în care se fac lucrări la rețelele edilitare, constructorii trebuie să respecte și anumite condiții de mediu. De exemplu, în dreptul arborilor săpăturile trebuie executate manual, iar constructorul trebuie să ia măsuri de protejare a arborilor și trebuie să evite rănirea sau ruperea ramurilor.