Sunt cei din Generația Z niște leneși la locul de muncă? De la „quiet quitting” la „act your wage” și munca în sistem hibrid

Asta nu doar pentru a evita epuizarea profesională, ci și pentru că nu există niciun motiv pentru a-și da silința mai mult, spune Roisin Kelly, autoarea articolului.

„Voi fi plătit?” a fost prima întrebare pe care un amic de 24 de ani al unui prieten de-al meu mi-a adresat-o atunci când i-am scris pentru a-l întreba dacă îmi poate acorda două minute din timpul său.

Speram să avem o discuție informală pentru a afla care este părerea tinerilor despre unele comentarii făcute de Jodie Foster cu privire la Generația Z într-un interviu acordat la începutul lunii ianuarie.

Actrița în vârstă de 61 de ani a spus că tinerii din Generația Z - cei născuți între sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2010 - pot fi „cu adevărat enervanți” la locul de muncă.

Citește și

Dezvoltarea personală a tinerilor. Cât de importantă este pentru generația Z și cum se poate face?

Foster a sugerat că cei din Generația Z își stabilesc singuri orele de lucru - „Nu, nu mă simt bine astăzi, voi veni la 10:30”. De asemenea, a pus la îndoială abilitatea lor de a scrie e-mailuri: „Le spun că totul este greșit din punct de vedere gramatical și îi întreb: «Nu ți-ai verificat înainte ortografia?». Și ei răspund: «De ce aș face asta, nu este oarecum limitativ?»”.

Foster nu este prima persoană care critică etica de muncă a tinerilor, și nu va fi nici ultima. În 2022, un sondaj realizat de King's College din Londra, a constatat faptul că publicul din Marea Britanie prezintă o probabilitate de trei ori mai mare de a afirma că angajații mai tineri sunt mai puțin motivați și muncitori decât cei mai în vârstă.

„Faptul că nu îți dorești să lucrezi tot timpul nu înseamnă lene, ci nevoia de o pauză”

Așadar, are Jodie Foster dreptate? Sunt angajații din Generația Z doar o gașcă de leneși aroganți?

Adwoa Owusu-Darko, o antreprenoare în vârstă de 26 de ani, susține că aceasta este o etichetă nedreaptă. „Generația Z este o generație vocală în privința a ceea ce își dorește, și este dispusă să-și susțină propriile interese. Această atitudine poate fi interpretată ca fiind una pretențioasă”, spune ea.

„Faptul că nu îți dorești să lucrezi tot timpul nu înseamnă lene, ci indică nevoia de a avea o pauză”.

Owusu-Darko consideră că generațiile mai în vârstă ar putea avea de învățat din această atitudine a tinerilor. După ce mama ei, asistentă socială, a fost internată în spital din cauza stresului de la locul de muncă, și-a dat seama care sunt consecințele epuizării profesionale. „Nu vreau să mi se întâmple și mie așa ceva, nici pe departe”.

Firește, de-a lungul timpului, oamenii au considerat mereu că generația următoare este mai leneșă și mai puțin muncitoare.

Dar se pare că există ceva puțin diferit în cazul Generației Z. O scurtă navigare pe TikTok ne arată tot felul de tendințe noi în carieră: există „quiet quitting” („demisia silențioasă”), care presupune îndeplinirea strictă a cerințelor minime de la locul de muncă, fenomen ce are în prezent peste un miliard de vizualizări.

Există și conceptul de „act your wage” („acționează conform venitului tău") - care face referire la îndeplinirea sarcinilor descrise în fișa postului și nimic mai mult, cu 650 de milioane de vizualizări.

Mai există și „lazy girl job” („locuri de muncă pentru fete leneșe”) cu 43,5 milioane de vizualizări și „bare minimum Mondays” („zile de luni făcând doar strictul necesar”).

Niciuna dintre aceste tendințe nu conturează o imagine deosebit de conștiincioasă.

Ideea că tinerii nu muncesc la fel de mult este „o simplificare exagerată”

Însă, din perspectiva Generației Z, totul se învârte în jurul stabilirii și menținerii unor limite clare. Confruntându-se cu provocări precum pandemia, inflația și costurile imobiliare inaccesibile, această nouă generație caută să redefinească complet contractul său economic.

O prietenă, manager de comunicare în vârstă de 33 de ani, mi-a povestit despre surpriza pe care a avut-o atunci când a realizat că toți cei patru subordonați ai săi cu vârsta sub 25 de ani nu s-au gândit niciodată să-și verifice emailurile de serviciu de pe telefon.

În loc să mănânce o salată deasupra tastaturii în timpul pauzei de prânz, ei își iau o pauză întreagă de o oră. La finalul fiecărei zile, aceștia își încheie programul de muncă la ora 18:00 fix.

Katie Bailey, profesor în domeniul ocupării forței de muncă la King's Business School, menționează că această idee, conform căreia tinerii nu muncesc la fel de mult, este „o simplificare exagerată a unei probleme foarte complexe”.

Ea subliniază faptul că membrii Generației Z se așteaptă la un echilibru clar delimitat între viața profesională și cea personală, și nu vor să-și pună în pericol sănătatea mintală în favoarea carierei.

Un sondaj realizat de Institutul de Cercetare privind Ocuparea Forței de Muncă (IES) din Marea Britanie a constatat faptul că trei din zece tineri și-au părăsit deja vechiul loc de muncă sau au planuri de a pleca de la locul de muncă actual, din cauza impactului negativ asupra sănătății lor mintale.

Gen Z vrea doar muncă în regim hibrid, iar asta nu e negociabil

Munca desfășurată în regim hibrid se dovedește a fi un aspect ce nu poate fi negociat. Conform cercetărilor efectuate de Deloitte, peste trei sferturi din Generația Z ar lua în considerare căutarea unui nou loc de muncă dacă li s-ar cere să muncească la birou cinci zile pe săptămână.

Un designer grafic în vârstă de 21 de ani mi-a spus că „a avea timp pe parcursul săptămânii să fac treburi prin casă, sport și să gătesc cina este mai benefic pentru sănătatea mea mintală”.

Generația Z resimte și lipsa de direcție sau de stimulare ca rezultat al crizei privind costul de trai. În timp ce costurile crescute ne influențează pe toți, tinerii din Generația Z sunt cei mai afectați: aproape jumătate dintre cei din Marea Britanie (48%) declară că trăiesc de la o zi de salariu la alta, conform unui sondaj Deloitte.

Angajații din Generația Z sunt mai predispuși să afirme că salariul nu le asigură o „calitate bună a vieții”. Aceștia economisesc semnificativ mai puțini bani decât alte generații și se angajează în activități secundare pentru a putea face față cheltuielilor.

“Nu vom putea niciodată să obținem un credit ipotecar. Ce sens are să ne epuizăm?”

Pentru mulți, mai puțină stimulare financiară înseamnă mai puțin efort. „Părinții noștri aveau ca scop să economisească bani timp de câțiva ani pentru a-și cumpăra o casă”, spune un angajat în domeniul sănătății mintale, în vârstă de 23 de ani.

„Noi am crescut cu ideea că nu vom putea niciodată să obținem un credit ipotecar, iar atunci când începem să lucrăm, avem deja datorii. Prin urmare, ce sens are să ne epuizăm?”.

În timp ce mulți consideră că atitudinile reticente ale Generației Z față de muncă sunt prea sensibile și exagerate, multe companii acordă atenție acestui aspect: un studiu recent realizat de LinkedIn a constatat faptul că numărul anunțurilor de angajare care menționează echilibrul între viața profesională și cea personală a crescut cu 65%, iar cel al locurilor de muncă entry-level care menționează cultura și valorile companiei, cu 154%, în ultimii ani.

Tony Wilson, directorul Institutului de Cercetare privind Ocuparea Forței de Muncă (IES), afirmă că angajatorii nu au altă opțiune decât să acorde atenție acestui aspect.

Până în 2025, Generația Z va reprezenta 27% din forța de muncă în țările dezvoltate. „Forța de muncă tânără este semnificativ mai mică decât acum un deceniu”, spune acesta. „Tinerii au mai multă putere de negociere pe piața muncii decât aveau înainte, pentru că sunt mai puțini”.

Poate că Generația Z este într-o oarecare măsură enervantă la locul de muncă, dar cine nu este? Privim cu ochi critici Generația Baby Boomer pentru că nu știe cum să atașeze un PDF la un e-mail, la fel de mult cum o facem și în cazul Generației Z pentru că ne atenționează atunci când folosim coșul de reciclare greșit.

Poate că ne temem de tinerii din Generația Z. Refuzul lor de a-și sacrifica viața personală pentru muncă, valorile lor puternice și limitele stricte reflectă aspecte importante pentru noi toți.

Doar să nu le cereți să-și scrie corect gramatical e-mailurile.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui