Analiști, despre Summitul de la Sibiu: "Va rămâne în istoria Uniunii Europene"

S-a vorbit despre criza Uniunii și despre pericolul reprezentat de partidele xenofobe și ultra-naționaliste. În zece puncte, Declarația de la Sibiu cere, în primul rând, unitate.

Analiștii merg și mai departe și consideră că ziua de joi poate fi „Punctul Zero" pentru noua structură a Uniunii Europene.

Liderii europeni aveau deja conturată Declaraţia de la Sibiu înainte să se aşeze la masa discuţiilor. Textul în zece puncte a fost însuşit cu largă majoritate şi, după cum relatează surse care au participat la întâlnire, şi cu mare entuziasm.

Ce prevede "Declarația de la Sibiu"

Klaus Iohannis: "La două săptămâni de alegerile europarlamentare vrem să transmitem optimism, să transmitem un viitor bun pentru viitorul Uniunii Europene."

Citește și

Angela Merkel, la Sibiu: ”Am dovedit că în situații de criză ne ajutăm unii pe alții”

La primul punct, textul vorbeşte despre o singură Europă, unită în jurul valorilor comune. Pentru prima dată dispare ideea unei Europe cu mai multe viteze.

Angela Merkel: "Lumea nu doarme, de aceea trebuie să fim inovativi, puternici, uniţi şi pentru asta vom pleda astăzi, pentru acest lucru voi pleda eu în numele guvernului german."

Prin acest text, reprezentanţii celor 27 de state membre promovează fățiș ideea de unitate, în contextul în care în Europa apar politicieni cu vederi naţionaliste, care nu se feresc să vorbească despre desfiinatrea structurilor de la Bruxelles. Preşedintele Franţei a avertizat că există pericolul dezbinării şi că rezultatul alegerilor din 26 mai ar trebui să arate ce-şi doresc cu adevărat cetăţenii Uniunii.

Emmanule Macron, preşedintele Franței: "Vrem să mai contruim împreună, să îmbunătăţim lucrurile sau vrem să desfiinţăm Europa?! Avem nenumărate provocări în faţa noastră. Ne vedem după alegeri să discutăm, nu despre divorţ, separare sau despre trecut, ci despre viitor şi proiecte comune."

Avem nevoie de soluţii comune, se mai arată în documentul de la Sibiu.

Iar derapajele de la regulile statului de drept din Ungaria, Polonia, dar şi din România i-au făcut pe şefii de stat din ţările membre să-şi asume respectarea democraţiei.

Declarațiile oficialilor europeni

Donald Tusk: "Nu există Europa fără domnia legii. Nu este doar doctrină, ideologie, este esenţa Europei ca entitate politică. Nu este rolul meu să intervin în chestiunile interne ale României, însă, din experienţa personală ştiu că dacă eşti pregătit să aperi legea, atunci poţi fi optimist."

Klaus Iohannis: "Conceptul statului de drept este la baza valorilor europene. Eu îmi doresc stat de drept în România, românii îşi doresc stat de drept în România. Avem şi unii politicieni care nu-şi doresc stat de drept în România, dar decizia este la români."

Joseph Daul, Președintele Partidului Popular European: "Democraţia europeană nu poate exista fără statul de drept. Spun asta în fiecare zi. Vreau să salut curajul şi determinarea românilor care au coborât în stradă pentru a manifesta în aceşti ultimi ani. Nu o să lăsăm acţiunile guvernului PSD şi ALDE să strice viitorul României."

Semnatarii promit inclusiv că vor încerca să aducă Uniunea mai aproape de cetăţeni. Principiile echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală au fost notate ca deziderate.

Nu puţini au fost cei care au vorbit şi despre înfiinţarea unei armate a Uniunii Europene, iar înzestrarea ei ar trebui să fie la nivelul angajamentelor Uniunii.

"Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni", se mai arată în text. Iar la punctul 10, Europa este definită drept lider mondial responsabil.

Ce cred analiștii politici

Analiştii politici susţin că acest text este de fapt o foaie de parcurs cu principii de care nu ar fi fost nevoie dacă Marea Britanie nu ar fi ieşit din Uniunea Europeană şi dacă nu ar fi apărut atât de mulţi eurosceptici.

Cristian Pârvulescu, analist politic: "Ideea din text e că Europa e unită, că va face o politică de securitate unită, că în final va depăşi toate divergențele care există. E important că toţi cei 27 au semnat-o."

Cristian Diaconescu, analist politic: "În ceea ce priveşte întrebarea "ce fel de Europă ne dorim", partidele xenofobe au un tip de mesaj, liderii europeni au alt tip de mesaj şi se disociază clar. Din toate documentele circulate, acesta va rămâne pentru istoria Uniunii. Declaraţia politică consacră un tablou aspiraţional care reprezintă o bază de plecare coerenta şi cât se poate de necesară, mai ales pentru interesele României."

Declaraţia politică a celor 27 de state va fi luată în discuţie şi adoptată la următorul Consiliul European.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale