Subconcesionarea bunurilor publice ale statului se va putea face prin atribuire directă. Klaus Iohannis a promulgat legea
Subconcesionarea bunurilor publice ale statului se va putea face atribuire directă, arată o lege promulgată, luni, de președintele Klaus Iohannis.
Actul normativ promulgat de către şeful statului are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2019, în sensul prevederii posibilităţii companiilor naţionale, societăţilor naţionale sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, de a subconcesiona bunurile proprietate publică primite în concesiune.
Pe 14 decembrie, USR şi partidului Forţa Dreptei au sesizat la CCR legea prin care PSD şi PNL permit ca bunurile publice ale statului să fie subconcesionate prin atribuire directă, cu ocolirea licitaţiilor publice, însă Curtea Constituţională a respins, pe 14 februarie, sesizarea USR şi Forţei Dreptei şi astfel actul normativ este constituţional.
Ce prevede legea
Reglementarea adoptată vine cu o serie de excepţii de la interdicţia expresă, prevăzută deja de lege, referitoare la subconcesionarea bunurilor aflate în proprietatea publică a statului, preciza atunci comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.
Acest lucru îngăduie companiilor naţionale, societăţilor naţionale sau societăţilor comerciale aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea autorităţilor publice centrale sau locale, care au în concesiune bunuri din proprietatea publică, să cedeze mai departe unor terţi actori concesiunea deţinută, sub forma subconcesiunii, mai precizează sursa citată.
Astfel, mecanismul legal permite ocolirea procedurilor instituite în cazul atribuirii concesiunii, cum este condiţia licitaţiei, iar veniturile obţinute din concesiune vor rămâne în bugetul companiilor sau societăţilor care vor acorda subconcesiunea, şi nu vor mai ajunge la bugetul statului sau la bugetele locale.
„În acest mod, este deschisă o nouă cale pentru prăduirea şi sifonarea fondurilor provenite din exploatarea bunurilor aflate în proprietatea publică a statului, spre a servi acelor persoane care deţin influenţă sau pârghii de control în companiile şi societăţile vizate de noua lege”, mai spune sursa menţionată.
La iniţiativa PNL, coaliţia PSD-PNL a modificat Codul administrativ astfel încât companiile naţionale şi societăţile aflate în subordinea sau în coordonarea autorităţilor publice centrale sau locale să poată subconcesiona bunurile proprietate publică pe care le-au primit în concesiune. Problema este că subconcesionarea se va face prin atribuire directă, nu prin licitaţie publică.
Prin ocolirea licitaţiilor publice sunt încălcate prevederile constituţionale privind asigurarea nivelului de trai şi proprietatea publică, libertatea economică şi principiul concurenţei loiale.
Lipsa unor criterii clare de selecţie şi evaluare a potenţialilor subconcesionari, precum şi atribuirea bunurilor proprietate publică în mod direct, fără recurgerea la proceduri juste, pot face ca bunurile să intre pe mâna unor entităţi care nu pot oferi calitatea/performanţa necesară atunci când vorbim de resurse publice şi de interesul cetăţenilor.
„Să ne gândim că avem o societate comercială înfiinţată de către o primărie şi primăria îi concesionează acesteia nişte bunuri imobile, terenuri sau clădiri. Iar respectiva societate vine şi spune că nu le foloseşte şi le subconcesionează unui terţ. Dar nu prin licitaţie publică, cum ar fi firesc, ci prin încredinţare directă. Cel mai probabil către prietenii primarului. Asta am vrut noi să împiedicăm şi am depus amendament în acest sens, dar PSD şi PNL au respins. Le-ar fi stricat lor jocurile. Acum, rămâne de văzut cum se vor poziţiona judecătorii CCR: de partea legii şi a cetăţenilor sau de partea clientelei de partid”, a precizat deputatul USR Alin Apostol, membru în Comisia pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor, conform comunicatului de presă al USR.
În plus, legea PSD-PNL încalcă flagrant principiul constituţional al egalităţii în faţa legii. Aceasta pentru că, prin acordarea preferenţială a contractelor fără un proces competitiv deschis, se creează un avantaj injust pentru anumite entităţi, în detrimentul altor societăţi care ar putea dori să participe la licitaţii.
Pe 9 octombrie 2023, Senatul a adoptat acest proiect de lege, în calitate de prim for sesizat, iar pe 5 decembrie 2023 a primit votul decizional al Camerei Deputaţilor.
Etichete: klaus iohannis, lege,
