Statul nu va mai acoperi deplasările la târguri internaţionale. Anul trecut au costat 18 milioane
Statul nu va mai plăti deplasările la târguri, prin programul de promovare a exporturilor. O spune ministrul economiei, după ce a analizat contractele derulate în 2020.
Potrivit acestuia, 7 dintre cele 14 evenimente de acest gen, la care România a fost prezentă, erau de modă, iar firmele care au organizat totul, ar fi încasat - nejustificat - sume uriaşe.
Ministerul economiei a făcut publice cele 42 de contracte de peste 5.000 de euro încheiate anul trecut. O treime dintre acestea, adică 14, se referă la participarea firmelor româneşti la evenimente de promovare.
7 dintre ele sunt târguri de modă desfăşurate la Paris, Milano, Londra şi Abu-Dhabi. Ministerul a mai asigurat prezența şi la câte un târg de mobilă, tehnologie sau de produse bio. Nu se ştie însă câte contracte au reuşit să încheie firmele româneşti, după ce statul a investit 18 milioane de lei ca se le promoveze pe plan extern.
Claudiu Năsui, ministrul Economiei: „Nu există nicio evaluare a beneficiului pentru economie pentru că sistemul până acum a fost mai degrabă interesat să dea banii, nu neapărat să vadă ce s-a făcut cu ei, să-i monitorizeze, să evalueze şi aşa mai departe."
Cătălin Botezatu este unul dintre designerii prezenţi la târgurile de la Paris. Acesta îl contrazice pe ministru.
Cătălin Botezatu, designer: „La sfârşitul târgului, fiecare designer este obligat să pună acolo pe o hârtie şi să îşi treacă în evidențe toţi clienţii pe care i-a avut, ţările cu care a colaborat şi chiar şi numărul de comenzi."
Un raport din 2019 al Curţii de Conturi arată că programul de promovare a exporturilor a fost presărat cu nereguli.
De pildă, la târgurile desfăşurate - de regulă în marile metropole ale lumii, erau trimişi şi angajaţi ai ministerului care nu aveau legătură cu promovarea exporturilor. Când se deplasau mai mulţi, erau toţi însărcinaţi cu aceleaşi treburi. Unele dintre firmele participante la târguri nu îndeplineau condiţiile legale - fie că aveau pierderi, fie că nu aveau produse concepţie proprie, aşa cum prevăd regulile. Iar companiile desemnate să organizeze totul îşi umflau artificial comisionul.
Cătălin Botezatu, designer: „Întotdeauna în aceste delegaţii avem 2-3 reprezentanţi ai ministerului care ne urmăresc îndeaproape, ne controlează dacă acele standuri arătă într-un fel, dacă acea expoziţie este frumoasă, dacă e reprezentativă."
Ionut Țața, consultant în afaceri: „În momentul în care finanţezi deplasări, cazări, trebuie să le dai oamenilor ălora o fișă, să raporteze către minister rezultatele: 10.000 de întâlniri, 3.000 de contracte, 10 milioane de produse livrate."
Pe viitor, autorităţile nu mai intenţionează să finanţeze aceste deplasări.
Claudiu Năsui, ministrul Economiei: „Nu Ministerul Economiei ar trebui să decidă la ce târguri (...) oricine vrea, să o facă din banii lui, să facă internaţionalizarea din banii lui, să judece el însuşi justeţea şi statul să îi ofere o facilitate fiscală în sensul acesta."
Reprezentanţii Exportatorilor şi Importatorilor din România anunţă că în aceste condiţii s-ar putea să nu mai participe deloc la târguri internaţionale.
Etichete: catalin botezatu, ministerul economiei,
Dată publicare:
.webp)
