Statul nu poate acoperi decât jumătate din gaura la buget cu măsurile fiscale. Ce economie s-a făcut până acum
Statul a ajuns să cheltuiască o sumă uriașă, mai mult decât poate aduna la buget, iar diferența a trecut de 42 de miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor recunoaște că acest dezechilibru îngrijorează Comisia Europeană, care ne-ar putea suspenda o parte din fonduri. Pe lângă creșterile de taxe anunțate, Guvernul ar trebui să-și reducă și cheltuielile. Însă un plan similar de economisire anunțat în primăvară a adus până acum în visterie doar un sfert din banii pe care oficialii voiau să îi strângă în acest an.
Cu un deficit bugetar care a trecut de 42 de miliarde de lei, după doar 8 luni, Guvernul anunță cum va face economie.
Marcel Ciolacu, prim-ministru: „Reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar, tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții, limităm cheltuielile statului.”
Aceste măsuri de reduceri de cheltuieli bugetare ar însemna economii estimate de Guvern, deci nu certe, la trei miliarde de lei. Prin creșterile de taxe și eliminarea facilităților fiscale s-ar aduna alte 17 miliarde de lei, deci o sumă de cinci ori mai mare din mediul privat față de cel de stat. Totalul ar fi, așadar, de circa 20 de miliarde - adică nici jumătate din deficitul bugetar care s-a adâncit la 42 de miliarde de lei.
S-a ajuns aici și pentru că în anumite perioade cheltuielile statului au crescut într-un ritm uluitor.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „În acest interval de timp, de la o lună la alta, au crescut și cu 17%.”
La jumătatea lunii mai, când deja primise avertismente de la Comisia Europeană pentru deficitul bugetar uriaș, Guvernul a dat o ordonanță de urgență tocmai pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Instituțiile de stat erau obligate să taie cheltuielile cu 10%, se stopau angajările, achizițiile de mobilier și de mașini, iar funcțiile de consilieri erau tăiate la jumătate.
Ce economii s-au făcut din mai până în septembrie
L-am întrebat pe ministrul finanțelor ce economii s-au făcut de atunci și până acum.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Din estimările noastre, sunt 5,3 miliarde lei, care sunt acum în evidențele noastre.”
Asta înseamnă abia un sfert din suma prognozată de guvern, adică 20 de miliarde de lei pe tot anul. Iată ce tăieri au făcut unele ministere.
Răspuns Ministerul Educației pentru Știrile PROTV: „Ministerul Educației transmite că au fost desființate 18 posturi cu normă întreagă din cabinetele demnitarilor, prin care s-au economisit 124.000 de lei lunar. Fiecare consilier era plătit cu aproape 6.900 de lei pe lună.”
Răspuns Ministerul Muncii pentru Știrile ProTV: De la ministerul Muncii, aflăm, fără detalii, că respectă ordonanța și că urmărește reducerea cheltuielilor cu 10%.
Septimius Pârvu, specialist achiziții, Expert Forum: „Şi din zona de achiziţii vedem risipa, sunt proiecte supraevaluate, achiziţii inutile, pe de altă parte sunt şi funcţii inutile. Mă uitam la cheltuielile prin fondul de rezervă, sunt miliarde cheltuite anual pe tot felul, inclusiv pe datorii. În consiliile de administraţie avem salarii foarte mari.”
Chiar înainte de adoptarea ordonanței de tăieri bugetare, mai multe instituții, printre care ministerele Sănătății, Mediului, Muncii și Apărării lansaseră achiziții pentru sute de mașini noi.
Că economiile nu au fost nici pe departe suficiente, arată chiar datele de la Finanțe. În primele șapte luni din an, atât cheltuielile statului cu salariile, cât și cu bunurile și serviciile, erau în creștere cu peste 10% față de aceeași perioadă din 2022.
Etichete: buget, economie, masuri fiscale,
Dată publicare:
