Statele membre ale UE au aprobat un plan de reducere coordonată a consumului de gaze. Când va intra în vigoare

Când va intra planul în vigoare

„Doar Ungaria a votat împotrivă”, a dezvăluit ministrul german al Mediului, despre acordul îndelung negociat și care a necesitat o majoritate calificată de 15 dintre cele 27 de state membre. S-a convenit că măsurile de reducere a consumului trebuie să afecteze cât mai puțin posibil consumatorii protejați, cum sunt locuințele, școlile și spitalele. 

StirilePROTV

Ministrul ceh al Energiei: „Am făcut astăzi un pas uriaș pentru securizarea necesarului de gaze în iarna viitoare pentru cetățenii și economiile noastre. Negocierile nu au fost ușoare”.

Citește și

Furnizarea de medicamente, pusă în pericol de problema gazelor din Europa: care sunt consecințele

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Documentul, convenit la Consiliul Extraordinar al Energiei, reține obiectivul de reducere cu 15% a consumului, cu mențiunea că statele membre vor face „tot posibilul” pentru a atinge această ţintă. Măsurile concrete sunt lăsate la latitudinea țărilor, iar excepțiile vor reflecta situațiile particulare ale sistemului lor energetic.

Anna Moskwa, ministrul polonez al Climei și Mediului: „Este vital să nu forțăm nicio țară să facă economii la gaze. Polonia nu poate sprijini nicio măsură impusă. Solidaritatea nu trebuie să suprime libertatea”.

Consiliul a convenit ca statele membre ce nu sunt interconectate cu rețelele de gaz ale altor țări membre să fie exceptate de la reducerea cu 15% a consumului, întrucât nu vor putea elibera volume semnificative în gazoducte, în beneficiul celorlalte țări.

Teresa Ribera Rodriguez, ministrul spaniol pentru Tranziția Ecologică: „Solidaritatea nu are nimic de câștigat dacă impunem economii la gaze unei insule care nu poate trimite gaze către Europa Centrală”.

Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul electric european și se bazează puternic pe gaze pentru producerea electricității sunt, de asemenea, scutite. Alte țări pot solicita derogare dacă demonstrează că-și folosesc capacitatea de transport la parametri maximi ori dacă și-au depășit țintele de stocare a gazului natural.

Robert Habeck, ministrul federal german pentru Afaceri Economice și Acțiuni Climatice: „Evident, textul final include multe compromisuri, așa funcționează UE. Riscul este ca aplicarea tuturor excepțiilor să genereze birocrație și să ne încetinească reacțiile în vreme de criză. Dar execuțiile în sine sunt rezonabile. Decizia de astăzi transmite lui Putin mesajul că nu va reuși să ne dezbine, chiar acum, când fluxul de gaze prin Nord Stream este redus până la 20%”.

Sorin Elisei, analist în energie la Deloitte: „Solidaritatea o să funcționeze până la momentul primei crize. O să fie o serie de industrii prioritizate și o serie de țări care vor avea cerințe mai mari decât altele, cu alte cuvinte, cred că în acest moment avem un acord, dar am amânat, ca să spun așa, momentul la care o să existe disensiuni între statele membre”.

În cazul unui risc de penurie gravă, un mecanism de alertă va face „obligatorie” pentru cele 27 de state membre reducerea consumului de gaz cu 15%. Alerta poate fi dată fie de Comisia Europeană, fie de cinci sau mai multe state membre.

Agnes Pannier-Runacher, ministrul francez al Industriei: „Lanțurile de producție industriale sunt complet inter-dependente și, dacă sectorul chimic din Germania tușește, atunci toată industria europeană bolește și se blochează. Asta e miza”.

Compromisul de la Bruxelles survine tocmai când Moscova anunță o nouă reducere a livrărilor prin Nord Stream 1, invocând lucrări de întreținere la o a doua turbină Siemens.

De miercuri, gazdoctul va funcționa la 20% din capacitate

De miercuri, gazdoctul va funcționa la 20% din capacitate, adică va pompa numai 33 de milioane de metri cubi pe zi. Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, are o capacitate totală de 167 de milioane de metri cubi pe zi.

Harta europeană a dependenței de gazul rusesc, potrivit calculelor realizate de specialiștii FMI, având ca referință consumul din 2020 

Cu roșu mai intens sunt țările cele mai dependente, iar cu nuanța foarte deschisă cele mai puțin dependente. Și observăm că țările central și est-europene sunt profund dependente de gazul de la ruși care acoperă peste 60-70% din consum, dar mai vedem și că Germania sau Italia, două dintre cele mai mari economii europeane, își iau aproape jumătate din necesarul de gaz de la ruși. 

StirilePROTV

În acest context, câteva țări, printre care, unele foarte dependente de gazele rusești, precum Ungaria, Italia, Polonia sau Grecia, anunțaseră în ultima săptămână că nu sunt de acord cu reducerea consumului.

Prind totuși contur surse alternative de energie pentru europeni. Livrările de gaze naturale lichefiate din Statele Unite vor fi în acest an de trei ori mai mari decât promisese președintele Biden. În prima jumătate a acestui an, americanii au trimis deja mai mult gaz în Europa decât în tot anul trecut. Pe de altă parte, conducta TAP, care aduce gaze din Azerbaidjan către piețele grecești și italiene, își va mări semnificativ capacitatea de livrare în Europa până la 12 miliarde de metri cubi pe an.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5